vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

PDL vrea modificarea Codului Fiscal şi a legii partidelor politice

Preşedintele PDL Dolj, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, a susţinut, ieri, o conferinţă de presă, împreună cu deputaţii Ştefan Stoica şi Constantin Dascălu. În cadrul conferinţei au fost prezentate ultimele proiecte de lege iniţiate de democrat-liberali. Astfel, grupul PDL a iniţiat un proiect de lege pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 102/2013 de modificare a şi completare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

Ne referim la nişte impozite cu impact negativ în ceea ce priveşte economia naţională, în ceea ce priveşte consumatorii fiscali, populaţia României. Ne referim la impozitele pe construcţii speciale, acel impozit pe stâlp şi, de asemenea, la taxa de 7 eurocenţi cea care va influenţa creşterea preţului la benzină, motorină, cu peste 41 de bani. Dorim ca în regim de urgenţă să se abroge Ordonanţa 102/2013. Sunt noi impozite pe care Guvernul Ponta le introduce, impozite care nu au la bază niciun studiu de impact, nu au fost discutate cu mediul de afaceri, cu confederaţiile patronale, nici cu partenerul social, sindicatele. Toate aceste noi impozite afectează societăţile comerciale, atât cele care transportă cât şi deţinătorii de maşini, precum şi celelalte societăţi comerciale care deţin puţuri, cele din agricultură care deţin spaţii de depozitare a produselor agricole, drumurile de acces la aceste spaţii de depozitare, barajele, digurile care sunt în proprietatea Hidroelectrica, tot ceea ce înseamnă sondele care sunt în proprietatea societăţilor naţionale de extracţie a resurselor naturale, dar în final ele produc costuri care vor fi suportate de populaţie. Din acest motiv, grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu susţinerea colegilor de la PPDD a iniţiat aceste două proiecte de lege.
Ştefan Stoica

Partide cu 500 simpatizanţi

Policlinica Buna Vestire Craiova

De asemenea, PDL a iniţiat un proiect pentru modificarea Legii partidelor politice prin care urmăreşte reducerea drastică a numărului necesar de semnături la înfiinţarea unui partid. Motivul, reînnoirea clasei politice. Exemplu: toată Uniunea Europeană.

Noi credem că trebuie să se permită o înnoire a clasei politice, accesul să fie mult mai facil pentru cei care vor să intre în politică să nu mai fie nevoie de sume mari de bani sau de un număr extraordinar de mare de semnături ca să se înfiinţeze un partid politic şi, inspirându-ne din ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, Partidul Democrat Liberal a depus în Parlament o iniţiativă de modificare a Legii partidelor politice. În prezent, în România ca să înfiinţezi un partid politic ai nevoie de 25.000 de susţinători, din jumătate din judeţele din România, în timp ce în Uniunea Europeană situaţia este cu totul altfel. Cel mai mare număr de susţinători necesari este în Portugalia –7.500 cetăţeni. În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană şi mai ales în cele cu o democraţie consolidată, cum e Germania, cum e Franţa, Belgia, trebuie 2-3 membri. În multe din aceste ţări nici măcar nu este necesară înscrierea la instanţele judecătoreşti, participă la alegeri, obţin un scor şi pot deveni reprezentantivi în organele administrative. Noi credem că este momentul după 24-25 de ani de democraţie. În România democraţia s-a consolidat, considerăm că societatea românească este din ce în ce mai educată din acest punct de vedere şi este momentul să se înnoiască clasa politică şi de aceea am propus ca în România să se poată înfiinţa un partid politic cu minim 500 de susţinători, deci 500 de iniţiatori care să fie din 10 judeţe ale României, sau din 9 judeţe şi 50 membri din diaspora.
Constantin Dascălu, deputat PDL

În plan extern…
Europarlamentarul doljean Marian Jean Marinescu, preşedinte al PDL Dolj, a vorbit despre Congresul Partidului Popular European care a avut loc la Dublin şi în urma căruia fostul premier al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker a fost ales drept candidatul PPE la preşedinţia C.E.

Săptămâna trecută a avut loc un eveniment important, Congresul Partidului Popular European de la Dublin. La aceste alegeri europene, pentru prima oară toate partidele şi-au desemnat un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene. Congresul PPE l-a ales pe Jean Claude Juncker, este o personalitate politică foarte cunoscută, a fost premier al Luxemburgului timp de 19 ani, o persoană cu mare experienţă, care poate să facă faţă unei astfel de poziţii. Congresul a arătat clar sprijinul PPE pentru o Europă mai integrată, pentru tema principală a perioadei următoare care este dezvoltarea economică şi locuri de muncă. Este o temă care a fost în discuţie de la începutul crizei şi continuă, după părerea PPE, să fie principala preocupare a europenilor.
Marian Jean Marinescu

Ucraina, pe agenda Europei

Situaţia din Ucraina rămâne una dintre principalele teme pentru europeni. O nouă rezoluţie va fi adoptată, în acest sens. Moldova este îngrijorată de ceea ce se întâmplă la graniţă, a mai afirmat europarlamentarul doljean Marian Jean Marinescu.

Săptămâna viitoare(n.r. aceasta) avem o sesiune la Strasbourg va fi din nou o rezoluţie pe Ucraina, situaţia de acolo este foarte complicată. Văd că Uniunea a început să se trezească, după părerea mea, să înţeleagă ce înseamnă Federaţia Rusă, ce înseamnă dependenţa energetică, ce înseamnă dependenţa de gaz şi ce înseamnă, până la urmă, o politică agresivă şi să răspundă nu agresiv, dar pe măsură. Trebuie un răspuns foarte ferm şi foarte clar. Am avut o scurtă discuţie cu Iurie Leancă, primul-ministru al Moldovei, la Dublin, la congres, dspre Ucraina. Există îngrijorare pentru că Sevastopol nu este la mii de kilometri de Transnistria, este foarte aproape şi se poate întâmpla orice. PPE a susţinut şi susţine în continuare integritatea Ucrainei şi libertatea fiecărui stat de a decide drumul pe care trebuie să îl urmeze în continuare.
Marian Jean Marinescu

La Sevastopol, ieri, au izbucnit ciocniri între susţinătorii Moscovei şi ai Kremlinului. Mai trebuie spus că, în prezent, forţele ruse controlează 11 puncte de frontieră din Crimeea.

Politica