Dacă ar fi să ni-l imaginăm pe Cristi încă în viaţă, putem spune că l-am fi privit cu deosebită plăcere pe micile ecrane, în serile dedicate cupelor europene, apărând poarta unei echipe de top din Europa. Dar soarta a fost crudă pentru tânărul portar, care, cu 12 ani în urmă, într-un stagiu de pregătire din Cipru, o simplă intervenţie la „picioare”, cum se spune, i-a fost fatală. O lovitură în mandibulă, după ce jucătorul Şuleap încerca să îşi prelungească driblingul, iar Cristi, exprimând o dăruire fantastică în fiecare intervenţie, a încercat să îl oprească. Însă, încercarea de a-şi păstra poarta intactă, chiar dacă jocul era unul insignifiant, de antrenament, i-a fost fatală.
Decesul nu a fost spontan, Cristi, fiind o fire ambiţioasă şi puternică, s-a zbătut pentru a trăi, dar după o săptămână de comă la un spital din Cipru, doamna cu pelerină neagră a venit să îl transfere în echipa îngerilor. Conform informaţiilor de atunci, tânărul portar ar fi murit din cauza unui vas de sânge spart, care i-a inundat creierul. Astăzi, pe 20 februarie 2014, se împlinesc 12 ani de când Cristi Neamţu a simţit pentru ultima dată căldura familiei, a coechipierilor, dar şi a unei tradiţii, căreia i-a fost părtaş chiar şi în ultimele clipe ale vieţii. Un ultim plonjon, un ultim antrenament în tricoul Universităţii, dar o eternitate în memoria şi inimile craiovenilor.
