miercuri, aprilie 24, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

19 ZONE UMEDE CU O SUPRAFAŢA DE 1.158.448 HECTARE

Administraţia Naţională ”Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Jiu a  celebrat ieri, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede. Tema din acest an, “Zonele umede şi Agricultura”, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume, acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura. Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor.

Din anul 1991, România a desemnat 19 zone umede de importanţă internaţională sau situri Ramsar, cu o suprafaţă totală de 1.158.448 hectare după cum urmează:
1991: Delta Dunării;
2001: Insula Mică a Brăilei;
2006: Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului;
2011: Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porţile de Fier, Tinovul Poiana Stampei;
2012: Bistreţ, Iezerul Călăraşi, Confluenţa Olt-Dunăre, Suhaia;
2013: Blahniţa, Braţul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Canaralele de la Hârşova, Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac, Confluenţa Jiu-Dunăre, Dunărea Veche-Braţul Măcin, iar Bistreţ, Suhaia şi Iezerul Călăraşi sunt situri Ramsar transfrontaliere, managementul lor realizându-se prin colaborarea autorităţilor în domeniu din România şi Bulgaria.   

În ceea ce priveşte statutul de protecţie şi conservare al acestora, datorită diversităţii biologice şi pe baza criteriilor ştiinţifice, siturile Ramsar din România au fost desemnate atât parcuri naturale, rezervaţii naturale, situri Natura 2000 sau rezervaţii ale biosferei.  Dintre toate zonele umede desemnate în România, Lacul Techirghiol este singura zonă unde Administraţia Naţională ”Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activităţile de protecţie şi management ale zonei umede.+

Policlinica Buna Vestire Craiova

ZONELE UMEDE sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, delte, estuare, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.
Ziua de 2 februarie reprezintă data când a fost semnată la Ramsar, în Iran,  Convenţia Ramsar (denumită şi Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională) în anul 1971. Celebrarea ei anuală are ca scop sensiblizarea opiniei publice cu privire la importanţa şi valoarea zonelor umede.  În anul 1991, România a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată prin Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internatională. Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Rolul lor este multiplu în: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, purificarea apei, atenuarea schimbărilor climatice.

LACUL TECHIRGHIOL Situat lângă litoralul Mării Negre, datorită structurii sale cu baraje şi apă dulce în partea vestică, salmastră la mijloc şi sărată in est, Lacul Techirghiol oferă condiţii diverse pentru flora şi fauna specifică zonei Dobrogei.  Habitatele de coastă şi zone umede sunt importante locuri de adăpost şi reproducere pentru multe specii de păsări, în special raţe şi gâşte sălbatice pentru care au fost implementate măsuri de management specifice prin intermediul proiectului LIFE Natura “Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Lacul Techirghiol” al cărui beneficiar a fost Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Totodată, Activităţile de protecţie a Lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta să fie declarat arie naturală protejată. Măsuri efective de protejare a Lacului Techirghiol s-au impus încă din anul 1972, cand irigaţiile în exces au determinat un accentuat proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra ecosistemului acvatic. Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea lucrărilor în cadrul proiectului de investiţii „Protecţia şi îmbunătăţirea Lacului Techirghiol” derulat de ABA Dobrogea-Litoral.  

ABA JIU

Politica