Conecteaza-te cu noi

Oltenia

Olguţa Vasilescu, afirmaţii tendenţioase, defăimătoare, la adresa justiţiei

Publicat

pe

COMUNICAT

privind admiterea de către Plenul CSM a cererii de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul Hartmann Tiberiu-Ioan, judecător în cadrul Tribunalului Dolj

În şedinţa din data de 16 ianuarie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Serviciul de Inspecţie pentru judecători al Inspecţiei Judiciare referitoare la cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul judecător Hartmann Tiberiu-Ioan din cadrul Tribunalului Dolj, ca urmare afirmaţiilor făcute de doamna Lia Olguţa Vasilescu, primar al Municipiului Craiova. Acestea au fost preluate de cotidienele locale Gazeta de Sud şi Cuvântul Libertăţii.

Verificările efectuate de către Inspecţia Judiciară au relevat următoarele:

Prin decizia civilă nr.23 din data de 15.10.2013 pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a admis apelul declarat de reclamanta Fotbal Club U Craiova, împotriva sentinţei civile nr.11050 din 22.08.2013 pronunţată de Judecătoria Craiova. Sentinţa a fost schimbată în tot, în sensul că s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială şi s-a dispus reintegrarea reclamantei în Complexul Sportiv Ion Oblemenco, până la data soluţionării irevocabile a cauzei având ca obiect instituirea dreptului de retenţie şi plata contravalorii lucrărilor de amenajare, modernizare şi îmbunătăţire a spaţiilor competiţionale şi de antrenament din cadrul stadionului Ion Oblemenco.

Decizia a fost pronunţată în complet colegial de doi judecători, în cadrul căruia judecătorul Hartmann Tiberiu-Ioan a avut calitatea de preşedinte.

Nemulţumită de soluţia pronunţată, primarul Municipiului Craiova a susţinut conferinţa de presă în cadrul căreia a făcut o serie de declaraţii ce au fost preluate de unele cotidiene locale. Declaraţiile vizau viaţa privată a judecătorul Hartmann Tiberiu-Ioan, de natură a crea suspiciuni cu privire la imparţialitatea sa şi la existenţa unui interes personal în cauză.

În cadrul articolelor de presă au fost citate şi comentariile tendenţioase ale primarului privind soluţia pronunţată.

Inspectorii judiciari au constatat că declaraţiile făcute de primarul Municipiului Craiova şi preluate în articolele publicate în cotidienele locale, reprezintă un punct de vedere partinic, o interpretare subiectivă a situaţiei de fapt, determinată de împrejurarea că soluţia pronunţată de instanţa nu a fost favorabilă intimaţilor pârâţi. Faptul că sentinţa menţionată nu a fost favorabila părţilor pârâte, nu înseamnă că a fost pronunţată în afara legii sau ca urmare a unui interes personal al judecătorului în cauză.

În condiţiile, dispoziţiilor art.996 alin.5 NCPC, pe cale de ordonanţă preşedinţială nu are loc o judecată a fondului raportului juridic litigios, în acest sens fiind şi prevederile alin.4 ale articolului anterior menţionat, conform cu care ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului.

Referitor la presupusa stare de incompatibilitate a judecătorului la soluţionarea cauzei, având în vedere că normele care reglementează această instituţie sunt de strictă interpretare şi aplicare, neputând fi extinse prin analogie.

În ceea ce priveşte afirmaţiile primarului, inspectorii judiciari au constat faptul că a fost formulată şi redactată o opinie personală, bazată pe zvonuri neconfirmate, de natură a afecta încrederea publicului în actul de justiţie. Inspectorii judiciari nu au constatat, existenţa vreunei situaţii prevăzute de art. 41,42, NCPC, care să necesite formularea vreunei declaraţii de abţinere.De asemenea, normele de procedură civilă prevăd instituţia strămutării pentru motive de bănuială legitimă, precum şi situaţiile în care judecătorii pot fi recuzaţi.Verificările inspectorilor judiciari au relevat faptul că în dosar nu a fost formulată nici o cerere de recuzare a judecătorului Hartmann Tiberiu-Ioan.

Este de menţionat că hotărârea pronunţată în apel a fost rodul deliberării celor 2 membri ai completului de judecată, investit cu soluţionarea dosarului Tribunalului Dolj.

Din verificările efectuate, inclusiv prin intermediul conducerii instanţei, a rezultat că referitor la solicitarea intimaţilor de comunicare a transcrierii înregistrării şedinţei de judecată, din data de 14.10.2013, respectiv a dezbaterilor din dosar, aceasta a fost soluţionată favorabil, prin transmiterea transcrierilor prin poştă. S-a menţionat că transcrierile au fost realizate cu dificultate, datorită deficienţelor sistemului de înregistrare audio.
Dispoziţiile art.4 din Legea nr.304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, instituie prezumţia de imparţialitate şi integritate în privinţa oricărui judecător, referitoare la activitatea pe care o desfăşoară, iar aceasta trebuie să funcţioneze până la proba contrarie.

* * *

Potrivit art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţie, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor(…) sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

Articolul 10 paragraful 1 din CEDO consacră libertatea de exprimare, însă dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Conform Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu completările ulterioare, „judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, admiterea în magistratură a judecătorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.
„Buna reputaţie” este o condiţie generală de admitere în profesie incluzând şi reputaţia profesională anterioară a unei persoane care îşi manifestă intenţia de a deveni judecător sau procuror.
Noţiunea de „reputaţie” reprezintă părerea publică favorabilă sau defavorabilă referitoare la o persoană, despre felul în care cineva este cunoscut sau apreciat. Părerea publică defavorabilă este în principiu, de natură să aducă atingere reputaţiei unei persoane. Aceasta, este justificată dacă se bazează pe fapte reale şi trebuie sancţionată dacă se bazează pe afirmaţii tendenţioase, făcute în scopul de a-i discredita acesteia onoarea sau reputaţia.

Spre deosebire de buna reputaţie, reputaţia profesională constituie o valoare esenţială în exercitarea funcţiei şi totodată, reprezintă părerea pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă despre modul în care îşi exercită profesia. Apărarea reputaţiei judecătorului se poate dispune numai dacă se constată că o acţiune sau împrejurare bine determinată au avut ca urmare formarea unei opinii publice nefavorabile cu privire la activitatea sa profesională, care este de natură să aducă atingere reputaţiei.

* * *

Luând în considerare toate aspectele prezentate în raportul Inspecţiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că afirmaţiile doamnei Lia Olguţa Vasilescu, primar al Municipiului Craiova, preluate de către mass media, prin natura şi impactul lor asupra opiniei publice, au afectat reputaţia profesională a domnului Hartmann Tiberiu-Ioan – judecător în cadrul Tribunalul Dolj.

Plenul Consiliului a decis că cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul Hartmann Tiberiu- Ioan este întemeiată şi a procedat la admiterea acesteia.

PLENUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
 

Continue Reading