vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Atac la integritatea justiţiei

Ponta cercetat de DNA Craiova

Dezvăluirea, în raportul ce îl acuză pe premier de ingerinţe în justiţie

Premierul României, Victor Ponta, este anchetat într-un dosar în care este acuzat de fapte penale. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări din oficiu a Serviciului Teritorial Craiova al DNA, în 2007.Informaţiile au fost publicate în raportul Inspecţiei Judiciare. Trei plângeri au fost depuse la structurile teritoriale ale DNA. Acestea vizează activitatea lui Ponta dinainte de a ajunge premier. Concret, este vorba de perioada 2007-2011, când Victor Ponta ar fi obţinut contracte ilegale cu complexurile Energetice Turceni şi Rovinari, pentru casa sa de avocatură.  

Policlinica Buna Vestire Craiova

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 2009 – 2013, au fost înregistrate un număr de 19 cauze penale în care s-au efectuat cercetări şi faţă de Victor Ponta, sub aspectul comiterii unor fapte penale, la sesizarea unor persoane fizice. Au fost soluţionate prin netrimitere în judecată 14 dintre acestea, celelalte 5 înregistrate în anul 2013 fiind în curs de soluţionare.
Se arată în raportul Inspecţiei

Unul dintre aceste dosare  în derulare  a fost început în urma sesizării procurorilor craioveni.

Sesizarea este din oficiu şi aparţine Serviciului Teritorial Craiova din 12.10.2011, dosarul fiind preluat la 04.04.2012 de Structura Centrală. Sesizarea se referă la fapte comise de persoane cu funcţii de conducere din cadrul SC Complexului Energetic Turceni în perioada 2007 – 2011.
Se arată în raportul IJ

Afacerile premierului cu Complexul Energetic Rovinari au fost anchetate iniţial de procurorii gorjeni. Dosarul a fost înregistrat la DNA Târgu-Jiu în 22 iulie 2011. Pe 4 aprile 2012 a fost preluat de Structura Centrală. În acest dosar sunt efectuate cercetări privind efectuarea de cheltuieli de către persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Complexului Energetic Rovinari, în perioada 2006 – 2011, cu consecinţa prejudicierii patrimoniului societăţii, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare, prezentat de digi24.ro

Potrivit sursei citate, în dosarul privind Complexul Energetic Turceni, Victor Ponta este cercetat pentru „abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani”.
Despre aceastea, Victor Ponta a declarat: “Asta e o tâmpenie.

Premierul îşi bagă coada în justiţie

Raportul Inspecţiei Judiciare a fost asumat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Verdictul: Ponta, acuzat de ingerinţe în justiţie. Ancheta a fost demarată după ce Premierul României a declarat că Adrian Năstase a fost condamnat politic-“o victimă a regimului Băsescu”. Ponta a comparat situaţia fostului premier al României, cu cea a fostului premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko.

Adrian Năstase este un condamnat politic şi o victimă a regimului Băsescu, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu a instituit din 2005 prin Macovei şi Morar, principalii săi colaboratori, un sistem, inclusiv prin dosare penale, împotriva adversarilor politici.
A spus Victor Ponta

CSM consideră că declaraţiile lui Ponta au dus la crearea unui sentiment de neîncredere în actul de justiţie şi de nesiguranţă.

Din analiza declaraţiei şi a punctului de vedere exprimat de premierul României, domnul Victor Ponta, în cadrul ediţiei speciale din data de 6 ianuarie 2014 la emisiunea ‘Ora de vârf’ difuzată de postul de televiziune România TV, pornind de la decizia penală nr. 1/6.01.2014, pronunţată de completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a constatat că acestea pun în discuţie limitele discursului politic în raport cu autoritatea judecătorească. Apreciem că, prin afirmaţiile făcute în cadrul emisiunii în discuţie, liderul politic a depăşit limitele admisibile ale discursului public politic, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care consacră libertatea de exprimare. Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti… prin opiniile exprimate de primul-ministru, în sensul că Adrian Năstase ‘este un condamnat politic’, comparaţia de genul ‘cred că din punct de vedere politic cazul Adrian Năstase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timoşenko’ ori ‘domnul Fenechiu n-ar fi fost condamnat niciodată, dacă nu era ministru în Guvernul USL’, s-a creat impresia publică că activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară cu încălcarea principiului legalităţii procesului penal consacrat de art. 2 Cod procedură penală potrivit căruia organele judecătoreşti trebuie să respecte drepturile procesuale ale părţilor şi să le asigure exercitarea lor. Discursul public al primului-ministru Victor Ponta potrivit căruia justiţia este influenţată de factorul politic şi că se află în faţa unei hotărâri judecătoreşti politice, respectiv o hotărâre fără fundament, fără probe doveditoare, are rolul de a submina autoritatea judecătorească şi de a aduce atingere independenţei sistemului judiciar.
Se arată în raportul IJ

În urma deciziei CSM, premierul şi-a schimbat total declaraţia.

Sunt convins că populaţia are mare încredere în justiţie (…) Eu sunt liniştit de faptul că justiţia este atât de independentă încât, în mod sigur, nu poate fi influenţată de nimeni, nici de cel care are cheile justiţiei, nici de mine, de nimeni. Sunt atât de cosnvins de independenţa justiţiei din România şi de faptul că nici dacă ai cheile justiţiei nu se întâmplă nimic, ea tot independentă rămâne, încât e foarte bine.
A spus VICTOR PONTA, potrivit realitatea.net

Ce păţeşte Ponta în acest caz? Nimic. Singura “sancţiune”  este emiterea comunicatului de presă în care se precizează cele menţionate mai sus. De bun simţ ar fi demisia, ori, măcar scuze din partea Prim-ministrului României.

–––––––––––––-

Şi Olguţa Vasilescu este acuzată

A făcut declaraţii bazate pe zvonuri care au afectat reputaţia unui magistrat

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de Hartmann Tiberiu-Ioan, judecător în cadrul Tribunalului Dolj. Magistratul, care a reintegrat Universitatea Craiova pe stadionul “Ion Oblemenco”, a fost acuzat de Olguţa Vasilescu, primarul Municipiului Craiova, că a avut interese personale în acest dosar.

Vom face plangere la CSM impotriva acestui judecător. Hartman Tiberiu, judecătorul care i-a dat câştig de cauza lui Mititelu, inteleg ca joacă fotbal săptămânal cu adjunctul lui Napoli.
A declarat Olguţa Vasilescu

Judecătorul a cerut CSM apărarea reputaţiei sale, iar solicitarea a fost acceptată.

Verificările efectuate de către Inspecţia Judiciară au relevat următoarele: Prin decizia civilă nr.23 din data de 15.10.2013 pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a admis apelul declarat de reclamanta Fotbal Club U Craiova, împotriva sentinţei civile nr.11050 din 22.08.2013 pronunţată de Judecătoria Craiova. Sentinţa a fost schimbată în tot, în sensul că s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială şi s-a dispus reintegrarea reclamantei în Complexul Sportiv Ion Oblemenco, până la data soluţionării irevocabile a cauzei având ca obiect instituirea dreptului de retenţie şi plata contravalorii lucrărilor de amenajare, modernizare şi îmbunătăţire a spaţiilor competiţionale şi de antrenament din cadrul stadionului Ion Oblemenco.Decizia a fost pronunţată în complet colegial de doi judecători, în cadrul căruia judecătorul Hartmann Tiberiu-Ioan a avut calitatea de preşedinte.Nemulţumită de soluţia pronunţată, primarul Municipiului Craiova a susţinut conferinţa de presă în cadrul căreia a făcut o serie de declaraţii ce au fost preluate de unele cotidiene locale. Declaraţiile vizau viaţa privată a judecătorul Hartmann Tiberiu-Ioan, de natură a crea suspiciuni cu privire la imparţialitatea sa şi la  existenţa unui interes personal în cauză.   În cadrul articolelor de presă au fost citate şi comentariile tendenţioase ale primarului privind soluţia pronunţată.Inspectorii judiciari au constatat că declaraţiile făcute de primarul Municipiului Craiova şi preluate în articolele publicate în cotidienele locale, reprezintă un punct de vedere partinic, o interpretare subiectivă a situaţiei de fapt, determinată de împrejurarea că soluţia pronunţată de instanţă nu a fost favorabilă intimaţilor pârâţi. Faptul că sentinţa menţionată nu a fost favorabila părţilor pârâte, nu înseamnă că a fost pronunţată în afara legii sau ca urmare a unui interes personal al judecătorului în cauză.În condiţiile, dispoziţiilor art. 996 alin. 5 NCPC, pe cale de ordonanţă preşedinţială nu are loc o judecată a fondului raportului juridic litigios, în acest sens fiind şi prevederile alin.4 ale articolului anterior menţionat, conform cu care ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului.Referitor la presupusa stare de incompatibilitate a judecătorului la soluţionarea cauzei, având în vedere că normele care reglementează această instituţie sunt de strictă interpretare şi aplicare, neputând fi extinse prin analogie.
Se arată într-un comunicat al CSM

Olguţa, face declaraţii pe zvonuri

Plenul CSM a mai constatat că afirmaţiile făcute de Olguţa Vasilescu la adresa judecătorului Hartmann nu au o bază reală şi au avut drept scop afectarea integrităţii justiţiei.

În ceea ce priveşte afirmaţiile primarului, inspectorii judiciari au constat faptul că a fost formulată şi redactată o opinie personală, bazată pe zvonuri neconfirmate, de natură, au afecta încrederea publicului în actul de justiţie. Inspectorii judiciari nu au constatat, existenţa vreunei situaţii prevăzute  de art. 41,42, NCPC, care să necesite formularea vreunei declaraţii de abţinere.De asemenea, normele de procedură civilă prevăd instituţia strămutării pentru motive de bănuială legitimă, precum şi situaţiile în care judecătorii pot fi recuzaţi. Verificările inspectorilor judiciari au relevat faptul că în dosar nu a fost formulată nici o cerere  de recuzare a judecătorului  Hartmann Tiberiu-Ioan.  Este de menţionat că hotărârea pronunţată în apel a fost rodul deliberării celor 2 membri ai completului de judecată, investit cu soluţionarea dosarului Tribunalului Dolj. Din verificările efectuate, inclusiv prin intermediul conducerii instanţei, a rezultat că referitor la solicitarea intimaţilor de comunicare a transcrierii înregistrării şedinţei de judecată, din data de 14.10.2013, respectiv a dezbaterilor din dosar, aceasta a fost soluţionată favorabil, prin transmiterea transcrierilor prin poştă. S-a menţionat că transcrierile au fost realizate cu dificultate, datorită deficienţelor sistemului de înregistrare audio.Dispoziţiile art.4 din Legea nr.304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, instituie prezumţia de imparţialitate şi integritate în privinţa oricărui judecător, referitoare la activitatea pe care o desfăşoară, iar aceasta trebuie să funcţioneze până la proba contrarie.
CSM

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că reputaţia magitratului a fost afectată de afirmaţiile nefondate ale edilului-şef al urbei.

Potrivit art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţie, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor(…) sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Articolul 10 paragraful 1 din CEDO consacră libertatea de exprimare, însă dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Conform Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu completările ulterioare, „judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.”Potrivit art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, admiterea în magistratură a judecătorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. „Buna reputaţie” este o condiţie generală de admitere în profesie incluzând şi reputaţia profesională anterioară a unei persoane care îşi manifestă intenţia de a deveni judecător sau procuror.Noţiunea de „reputaţie” reprezintă părerea publică favorabilă sau defavorabilă referitoare la o persoană, despre felul în care cineva este cunoscut sau apreciat. Părerea publică defavorabilă este în principiu, de natură să aducă atingere reputaţiei unei persoane. Aceasta, este justificată dacă se bazează pe fapte reale şi trebuie sancţionată dacă se bazează pe afirmaţii tendenţioase, făcute în scopul de a-i discredita acesteia onoarea sau reputaţia.Spre deosebire de buna reputaţie, reputaţia profesională constituie o valoare esenţială în exercitarea funcţiei şi totodată, reprezintă părerea pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă despre modul în care îşi exercită profesia. Apărarea reputaţiei judecătorului se poate dispune numai dacă se constată că o acţiune sau împrejurare bine determinată au avut ca urmare formarea unei opinii publice nefavorabile cu privire la activitatea sa profesională, care este de natură să aducă atingere reputaţiei.Luând în considerare toate aspectele prezentate în raportul Inspecţiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că afirmaţiile doamnei Lia Olguţa Vasilescu, primar al Municipiului Craiova, preluate de către mass media, prin natura şi impactul lor asupra opiniei publice, au afectat reputaţia profesională a domnului Hartmann Tiberiu-Ioan – judecător în cadrul Tribunalul Dolj.Plenul Consiliului a decis că cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de domnul Hartmann Tiberiu- Ioan este întemeiată şi a procedat la admiterea acesteia.
CSM

Politica