Debitele principalelor cursuri de apă se situează între 50-60% faţă de debitele medii multianuale, dar nu se semnalează secţiuni unde să fie atinse debitele minime de avertizare, de la care se poate institui Planul de restricţii pentru folosirea apei în perioade deficitare. Pentru zilele imediat următoare, debitele vor fi în general staţionare, exceptând unele râuri din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, bazinele superioare ale râurilor Someş, Crişuri, Arieş, Timiş, Jiu, Motru, unde vor fi în creştere datorită efectului combinat al precipitaţiilor lichide prevăzute, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării.
Mici creşteri de debite se mai pot produce pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din vestul, nordul şi centrul ţării datorită precipitaţiilor lichide prognozate (slabe cantitativ), cădării apei din stratul de zăpadă şi propagării. Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă) prezente în bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistriţa, Buzău, Bârlad, bazinele superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului, bazinele superioare ale Argeşului, Ialomiţei şi Trotuşului se vor menţine fără modificări importante, exceptând bazinele hidrografice Vişeu, Iza, bazinul mijlociu şi inferior al Someşului, unde vor fi în diminuare şi restrângere.
În secţiunea Baziaş, debitul Dunării este în scădere şi atinge valoarea de 3550 mc/s. Conform buletinului hidrologic zilnic emis de INHGA, în intervalul 16 – 22 ianuarie, debitul Dunării la intrarea în ţară (în secţiunea Baziaş) va fi în scădere şi va ajunge până la data de 20 ianuarie la valoarea de 3400 mc/s, apoi va fi staţionar până la sfârşitul intervalului de prognoză, situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie (4950 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în prima parte a intervalului în scădere pe sectorul Gruia – Corabia şi în creştere pe sectorul Tr. Măgurele-Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Cernavodă şi relativ staţionare pe sectorul Hârşova – Tulcea.
Ieri, gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare este de 74,2 %, reprezentând un volum de 3,25 miliarde metri cubi, cantitate care asigură satisfacerea necesarului de apă pentru toate folosinţele de apă în sistemele centralizate de alimentare cu apă. Specialiştii Administraţiei Naţionale “Apele Române” monitorizează permanent volumul de apă stocat în lacurile de acumulare, astfel încât rezerva de apă stocată în acumulări garantează asigurarea apei brute la valorile normale pentru toţi utilizatorii: populaţie, industrie, energie, agricultură, piscicultură şi agrement. Pentru menţinerea lucrărilor hidrotehnice la parametrii normali de funcţionare în condiţii de iarnă, Administraţia Naţională “APELE ROMÂNE” implementează Programul de lucru pe timp friguros valabil până la 31 martie 2014. Toate instalaţiile şi echipamentele barajelor, precum şi prizele de apă sunt verificate pentru a putea fi menţinute în perfectă stare de funcţionare, pe timp friguros.
Pe timpul iernii, este nevoie de supraveghere permanentă şi verificări repetate a mecanismelor tehnice care pun în funcţiune construcţiile, pentru a nu fi luaţi prin surprindere.
Vasile Pintilie, director general ANAR
ABA JIU
