Institutul pentru Politici Publice(IPP) consideră că Executivul a greşit “tactic” în corespondenţa cu Comisia Europeană privind Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014-2020, în sensul că Guvernul României a prezentat europenilor prea multe variante ale acordului, insuficient pregătite. Într-un comunicat remis mass-media, intitulat “Incapacitatea României de a pregăti un Acord de Parteneriat competent necesită un nou mod de lucru, atât în interiorul ţării, cât şi în relaţia cu CE”, IPP critică şi guvernele anterioare care au contribuit la imaginea proastă creată României în Europa.
Recenta comunicare, extrem de critică, a Comisiei Europene, pe marginea primei variante oficiale a Acordului de Parteneriat asumată la sfârşitul anului trecut de către Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene, reclamă un efort naţional general nu atât sub aspectul conţinutului (unde se vor face, probabil, ajustări şi completări în sensul observaţiilor Comisiei), cât mai ales al strategiei de comunicare şi prezentare atât în faţa publicului interesat din România cât şi în faţa Comisiei. Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciază că actualul Guvern a greşit tactic în maniera în care a purtat corespondenţe cu reprezentanţii Comisiei, prezentându-i acesteia prea multe variante, insuficient de bine pregătite, având capitole nearmonizate suficient pentru a arăta o viziune coerentă asupra obiectivelor de dezvoltare ale României la care urmau să contribuie şi fondurile europene, printre altele. Strategia trebuie schimbată fundamental în etapa următoare având în vedere că cea care va fi afectată până la urmă va fi România. Incapacitatea de a produce un document coerent, clar şi care să puncteze principalele priorităţi de finanţare în acord cu nevoile sectoriale care ar fi trebuit identificate până la acest moment, de fiecare Minister în parte, va genera în lanţ efecte în pregătirea Programelor Operaţionale, unde ar trebui să ne aşteptăm la aceleaşi probleme de vreme ce nu am reuşit să sintetizăm priorităţile importante pentru sectoarele – cheie (ex: sănătate, eficienţa energetică, managementul deşeurilor, infrastructura de transport etc.).
Criticăm Guvernele din ultimii ani care au dus România în situaţia de a fi percepută ca incompetentă de către Comisie, prin faptul că au privit fondurile europene ca scop în sine ci nu ca mijloc, alături de altele (fonduri naţionale, alte împrumuturi şi fonduri externe, etc.) care să sprijine o viziune de dezvoltare coerent conturată (printr-o consultare naţională) de miniştrii responsabili şi ulterior negociată, în termeni de alocări financiare, de Ministerul Fondurilor Europene. Niciunul dintre ultimii doi miniştri ai României care au gestionat portofoliul de dezvoltare nu a fost în stare să provoace societatea românească la discuţii pentru conturarea unui asemenea document, deşi aveau – prin poziţia ocupată în partidul din care făceau parte – toată susţinerea politică necesară.
Este regretabil că semnalele societăţii civile, cum au fost şi criticile Institutului pentru Politici Publice în 2013 (vezi comunicate şi rapoarte disponibile la: http://www.ipp.ro/pagini/valori-europene-351i-politica-extern.php) au fost ignorate şi discreditate, fiind nevoie să intervină Comisia să ne spună ceea ce era evident anume că prin acest document “nevoile identificate descriu multe aspecte fără să facă dovada unei viziuni strategice asupra nevoilor de dezvoltare şi asigurare a consistenţei interne între capitole”.
IPP
În acest sens, IPP cere Guvernului “să îşi concentreze eforturile pe recâştigarea încrederii în documentul menţionat, făcând următorii paşi importanţi:
– publicarea listei responsabililor din Ministere, dar şi a firmelor de consultanţă contractate, cu experţii nominalizaţi de acestea sau alţi experţi independenţi care au contribuit la pregătirea, până în prezent, a acestui document
– prezentarea situaţiei actuale de către Primul Ministru în faţa Parlamentului cu soluţii pentru redresarea situaţiei (la fel ca în octombrie 2013 când s-a prezentat alături de Ministrul Fondurilor Europene pentru a explica conţinutul primului AP asumat de Guvern şi trimis Comisiei)
– constituirea unei strategii de comunicare publică atât în ţară cât mai ales în Bruxelles care să întărească încrederea Comisiei că următoarea variantă este susţinută de entităţi competente şi credibile din România astfel că reprezintă cu adevarat un document relevant pentru societatea noastră.
IPP
NU, politizării!
În finalul comunicatului de presă, Institutul pentru Politici Publice solicită premierului Victor Ponta să se implice în rezolvarea problemei şi să nu politizeze acţiunile de îmbunătăţirea a Acordului.
Reluăm apelul nostru – făcut de la primul moment în care, printr-o comunicare informală cu autorităţile române, Comisia critica în 2013 maturitatea şi lipsa de viziune a autorităţilor române în pregătirea acestui important document – către Primul Ministru al României să se implice în coordonarea eforturilor naţionale având în vedere importanţa acestui subiect pentru dezvoltarea ţării noastre. Îi cerem acestuia să nu politizeze mai departe acţiunile de îmbunătăţire a documentului şi maniera de susţinere publică ci să traseze ferm responsabilităţi Ministerelor de linie în sensul completării lacunelor explicit menţionate de Comisie astfel încât noua variantă a Acordului de Parteneriat care va fi transmisă către Comisie să nu mai pună ţara noastră într-o poziţie de inferioritate faţă de celelalte state membre.
IPP
