vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Boboteaza este sărbătorită întotdeauna pe 6 ianuarie. Ca şi Crăciunul, este precedată de un ajun mai deosebit, ajun care concentrează o multitudine de practici şi credinţe ce decurg, în special, din datina numită “umblatul preotului cu botezul” sau Chiraleisa. Pe vremuri, în alaiul preotului intrau şi maturii, însă cu timpul alaiul a devenit apanajul copiilor. Urmând oarecum modelul colindelor, Chiraleisa este socotit un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. Aceasta încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine, momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară.În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemanătoare cu masa din ajunul Crăciunului.

Pe masa din “camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau o tavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva- grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale (“găluşte”)”, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, care au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac şi multe alte bucate tradiţionale.

Bucate alese şi pentru animale

Policlinica Buna Vestire Craiova

Totodată, tradiţia spune că până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat dupa sfinţirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru “a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”. Altă dată, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasma în casă şi pe gospodari, era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub laicerul de pe laviţă, erau aşezate, din timp, boabe de porumb “ca să stea cloştile pe ouă”  şi busuioc “ca să vină peţitorii’’. Busuiocul acesta era folosit, mai târziu, în descântecele de dragoste. În semn de răsplată se dădeau: bucate (“desagarului”), bani (preotului), nuci, mere şi covrigi (copiilor), iar pe crucea preotului gospodina casei aşeza cel mai frumos fuior de cânepă. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în Rai.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângea cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice”. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează, despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră. În seara de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Boboteaza – sfinţirea apei

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face şi astăzi cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg, unde să fie cel puţin o fântână, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunităţii. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.

Pe drumul de întoarcere ei strigă “Chiraleisa”- pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.

Boboteaza – practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegaţii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi, care fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secăluşelor şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţa că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate.

La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livadă în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secăluşe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete. În cele trei zile, cât ţine Boboteaza în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor, precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.

Boboteaza în Oltenia

Obiceiul sfinţirii caselor în Ajunul Bobotezei se practică în Oltenia de ani buni. E un prilej important pentru ca fiecare preot să-şi viziteze credincioşii din parohie. Le dau acestora sfaturi la început de an şi stropesc fiecare casă cu apă sfinţită. Totul pentru ca noul an să fie mai bun, mai liniştit, iar oamenii să nu se îndepărteze de credinţă şi biserică.

Fiecare credincios trebuie să aibă grijă ca locuinţa lui să fie curată atunci când preotul va stropi cu agheasmă în fiecare cameră. În plus, se spune că la vizita pastorală de Bobotează este bine ca pe masă să fie pusă o lumânare aprinsă şi un vas curat, în care se va pune apă sfinţită. Obiceiul Bobotezei este păstrat cu sfinţenie de români. Aşa se face că în preajma sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, casele, animalele şi chiar maşinile sunt sfinţite de către preoţi, pentru ca anul să le aducă belşug şi sănătate. Tradiţia spune că la Bobotează nu se spală rufe, iar apa luată de la biserică are puteri miraculoase.

––––––––-

Jandarmii doljeni asigură ordinea publică la Bobotează

Pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică la manifestările religioase organizate şi desfăşurate cu ocazia Bobotezei, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, în cooperare cu lucrători ai I.P.J. Dolj, Poliţiei Locale Craiova şi I.S.U. Dolj, vor asigura măsurile de ordine publică pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a acestor activităţi organizate la Catedrala Mitropolitană „Sf. Dumitru” şi biserica „Madona Dudu” din Craiova, la activităţile din Portul Calafat, Portul Cetate şi Mânăstirea Maglavit, precum şi la sărbătoarea tradiţională cunoscută sub denumirea de „Botezul Cailor” din municipiul Băileşti.

Misiunile jandarmilor au în vedere, în principal, protecţia participanţilor, sprijinirea personalului lăcaşelor de cult în îndrumarea cetăţenilor către zona de împărţire a apei sfinţite, prevenirea şi combaterea oricăror fapte care aduc atingere legilor şi normelor de convieţuire socială, precum şi depistarea, identificarea şi dispunerea măsurilor legale împotriva celor care comit fapte antisociale.

Jandarmii doljeni îi sfătuiesc pe participanţii la aceste manifestări să acorde o atenţie deosebită bunurilor personale, să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia deoarece astfel de evenimente reprezintă momente prielnice pentru infractori, să manifeste spirit de solidaritate, vigilenţă în locurile aglomerate şi să solicite sprijinul jandarmilor aflaţi în dispozitiv în situaţia în care este necesară intervenţia acestora.

De asemenea, jandarmii sfătuiesc cetăţenii să dea dovadă de înţelegere, să respecte indicaţiile forţelor de ordine şi să aştepte cu răbdare împărţirea apei sfinţite fără a crea dezordine.

Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul – I.J.J. Dolj

––––––––-

Mehedinţi: 270 de poliţişti mobilizaţi de Boboteză şi Sfântul Ion

IPJ Mehedinţi ia măsuri pentru ca sărbătorile religioase Boboteaza şi Sf. Ion  să se desfăşoare în siguranţă şi mobilizează 270 de poliţişti. Apropierea Botezului Domnului Isus Hristos, cunoscut în popor ca Boboteaza, prăznuirea pe data de 07 ianuarie a Sfântului Ioan Botezătorul şi sărbătorirea în perioadele 06-08.01.2014 şi 12-14.01.2014, a Crăciunului respectiv Anului Nou, de către credincioşi de rit vechi impune menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică prin măsuri întreprinse de aproximativ 270 de poliţişti. Dintre aceştia, 180 sunt de la structurile de ordine publică, 70 de la rutieră, 25 de la arme, transporturi feroviare şi judiciar, sprijiniţi de 16 luptători ai Serviciului de Acţiuni Speciale. Ţinând cont de faptul că la aceste manifestări religioase va participa un număr mare de persoane, poliţiştii vor asigura ordinea şi liniştea publică, în vederea evitării oricăror evenimente nedorite.

De asemenea, măsurile dispuse în această perioadă au în vedere şi fluidizarea traficului rutier în zona lăcăşurilor de cult.Poliţiştii mehedinţeni sfătuiesc cetăţenii care intenţionează să participe la aceste manifestări religioase să adopte un comportament civilizat, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale şi să evite conflictele de orice natură.Sărbătoarea creştină a Botezului Domnului este un bun prilej de pelerinaj la biserică a fiecărui credincios. Pentru alţii însă, mulţimea de credincioşi adunaţi pentru reculegere nu reprezintă altceva decât o sursă de îmbogăţire rapidă, fără riscuri prea mari. Aceste furturi pot fi prevenite luând un minim de măsuri preventive.

Astfel, recomandăm cetăţenilor să nu aibă asupra lor sume mari de bani, iar, pe cât posibil, portofelul să-l păstreze în buzunarul interior de la piept al hainei. Doamnelor le recomandăm să fie atente la genţi/poşete, iar celor care se deplasează cu autoturismul până în apropierea lăcaşului de cult le recomandăm să nu lase la vedere bunuri de valoare. De asemenea, conducătorii auto sunt sfătuiţi să respecte indicaţiile agenţilor rutieri şi să parcheze doar în locurile de parcare special amenajate.
A declarat purtătorul de cuvânt al IPJMehedinţi, subcomisarul Nicolae Lohon

Iulian Gogonea

Politica