joi, aprilie 25, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Studiu: Calitatea vieții în România, sub cea din Argentina, Bulgaria şi Mauritius

A scăzut calitatea vieții în țară, asta arată un studiu recent. Cauzele sunt cunoscute: nu am investit în sistemul de sănătate și nu am reformat sistemul de educație. În continuare există sate din țară unde copiii merg pe jos kilometri întregi și ajung la o școală unde nu au toaletă, scrie digi24.ro

Potrivit studiului făcut de Indicele de Progres Social (IPS), România ocupă locul 45 în ceea ce privește calitatea vieții cetățenilor săi, din 149 de state analizate. Țara noastră a coborât un loc comparativ cu topul de anul trecut, în ciuda creșterii economice, printre cele mai mari din Europa, a creșterii puterii de cumpărare și a scăderii șomajului la un minim istoric.

În aceeași perioadă, însă, Bulgaria și-a păstrat poziția 43 din acest top. De altfel, cele două țări sunt singurele state membre din a treia categorie a clasamentului, în vreme ce restul statelor din blocul comunitar se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Capitolele la care România a obținut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă și de salubritate, sănătatea și bunăstarea și accesul la educația de bază. Pe de altă parte, România a obținut cel mai bun punctaj la siguranța personală, calitatea mediului și hrana și îngrijirea medicală de bază, mai arată datele cercetării.

Autorii studiului arată că devine evident și din aceste date că pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiții care generează dezvoltare economică și implicit creșterea nivelului de trai.

Studiul mai arată că cel mai bine se trăiește în Norvegia, Danemarca și Elveția, iar pe ultimele locuri în clasament se află Ciad, Sudanul de Sud și Republica Centrafricană.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 149 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului – şi pentru elementele care ţin de oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

Politica