S-a terminat vacanţa, gata! De azi vom scrie, pentru cititorii Jurnalului Olteniei, zilnic, despre politică, finanţe, legislaţie, cultură, şi nu numai. Azi, despre Legislaţie.
Aşadar, câteva milioane de persoane fizice (şi mai puţine juridice) sunt membre ale asociaţiilor de proprietari. Pentru numeroase dintre acestea veniturile le sunt afectate (unora mai mult, altora mai puţin) atât din raporturile civile cu asociaţiile de proprietari, cât şi prin regimul fiscal al acestora. Eu consider că e important, pentru toată lumea proprietarilor, să lămurim unele aspecte legislative în domeniu, având în vedere, mai ales, că în această lume „se mişcă” două „părţi” – partea de bază, cea care suportă, a legislaţiei în vigoare în această speţă, proprietarii, şi partea „de presiune”, executivă, asociaţiile de proprietari, compuse, în foarte multe cazuri, din oameni „insuficienţi profesional” („meseriile” de preşedinte ori administrator sunt un fel de stat în stat, foncţii importante, de !), multe astfel de entităţi fiind populate de o faună de preşedinți ori administratori de nivelul „socotitorilor” din epoca dejistă din anii `50. Problema tragică e că astfel de oameni dispun de proprietăţile proprietarilor.
Ne vom folosi în demersul nostru privind Implicaţii fiscale (şi nu numai) ce rezultă din aplicarea Legii nr. 196 / 2018, de STUDIUL privind modul de interpretare şi de aplicare corectă a celor mai controversate prevederi din Legea nr. 196 / 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrare a condominiilor, a Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa.
Deci, azi, despre: Calcul penalităţilor de către asociaţiile de proprietari.
Rezumat. Prin acest material se prezintă procedura practică şi legală de calcul a penalităţilor, care trebuie urmată de asociaţiile de proprietari, pentru recuperarea datoriilor restante de la membrii lor. Începând cu data de 28 septembrie 2018 a intrat în vigoare o nouă lege a asociaţiilor de proprietari, respectiv „Legea nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor”.
Faţă de vechea lege (Legea nr. 230/2007), prin noua lege (Legea nr. 196/2018) se aduc numeroase şi deosebit de importante noutăţi, numeroase dintre acestea fiind necesar să fie cunoscute de către milioane de cetăţeni şi de către toate asociaţiile de proprietari din România.
Dintre aceste noutăţi, prin acest material se prezintă procedura practică şi legală de calcul a penalităţilor, care trebuie urmată de asociaţiile de proprietari, pentru recuperarea datoriilor restante de la membrii lor.
Prin Legea nr. 196/2018 se prevede (sublinierile ne aparţin):
„Art. 77. (1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalităţi pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată, fără ca suma penalităţilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.[…]”.
În aplicarea acestor prevederi legale, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
1. Penalităţile se calculează numai pentru sumele cu titlu de restanţă, afişate pe lista de plată.
2. Din prevederea „Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere” rezultă că asociaţiile de proprietari pot stabili penalităţi şi mai mici de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere.
3. Penalităţile se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată.
Termenul scadent reprezintă ziua, data până la care o persoană poate să-şi plătească debitul curent (suma datorată), fără să i se calculeze, şi fără să i se perceapă penalităţi. Altfel spus, termenul scadent reprezintă ultima zi de plată a debitului până la care nu se calculează şi nu se datorează penalităţi. Debitul (suma de plată) înscris în lista de plată, în primele 30 de zile de la afişare, este „debitul curent”, care nu are caracter de „debit restant”, fapt pentru care, pentru acesta, nu se calculează şi nu se datorează penalităţi.
4. Cu o cotă de penalităţi, de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, debitul restant se va dubla după 500 de zile de întârziere la plată, după care nu se vor mai calcula penalităţi.
5. De precizat că:
(a) debitul restant nu se modifică niciodată, (1) indiferent cât de mare este perioada de timp pe care acesta nu a fost plătit, şi (2) indiferent cât de mari sunt penalităţile calculate;
(b) numai suma penalităţilor creşte cu fiecare zi de neplată a debitului restant, şi numai până când acestea (penalităţile) ajung să egaleze debitul restant.
Exemplul 5.1.
Suma restantă la plată (debitul restant) = 100 de lei.
Penalitatea după 500 de zile (de restanţă la plată) = 100 de lei x 500 de zile x 0,2% = 100 de lei.
Exemplul 5.2.
Suma restantă la plată (debitul restant) = 240 de lei.
Penalitatea după 500 de zile (de restanţă la plată) = 240 de lei x 500 de zile x 0,2% = 240 de lei.
6. Suma penalităţilor nu pot să depăşească suma la care s-au aplicat, nu pot să depăşească debitul restant, indiferent cât de mare este întârzierea la plată.
Exemplul 6.1.
Suma restantă la plată (debitul restant) = 400 de lei.
Perioada de neplată = 620 de zile.
Penalitatea după 620 de zile (de restanţă la plată) = 400 de lei x 620 de zile x 0,2% = 496 de lei.
În baza art. 77, alin. (1), suma penalităţilor nu pot să depăşească suma la care s-au aplicat, nu pot să depăşească debitul restant de 400 de lei în acest exemplu.
7. Prin Legea nr. 196/2018 se prevede (sublinierile ne aparţin):
„Art. 78. […](2) Asociaţia de proprietari, prin preşedinte, are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 zile de la afişarea listei, informând membrii asociaţiei prin afişare la avizier.[…]”.
Deci, după 60 de zile de la termenul scadent, care corespunde cu 90 zile de la afişarea listei, asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei.
Să calculăm cât de mari sunt penalităţile pe cele 60 de zile de la termenul scadent după care asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul datornic.
Exemplul 7.1.
Suma restantă la plată (debitul restant) = 400 lei.
Perioada de neplată = 60 de zile.
Penalitatea, după 60 de zile (de restanţă la plată) = 400 lei x 60 de zile x 0,2% = 48 lei, care reprezintă 12% din (debitul) suma restantă la plată.
Dintr-un calcul simplu rezultă că după 60 de zile, cu o cotă de penalitate de 0,2%, penalităţile sunt de 12% din suma restantă la plată.
Exemplul 7.2.
Suma restantă la plată (debitul restant) = 100 lei.
Perioada de neplată = 60 de zile.
Penalitatea, după 60 de zile (de restanţă la plată) = 100 lei x 60 de zile x 0,2% = 12 lei, care reprezintă 12% din (debitul) suma restantă la plată.
Această procedură este necesar să fie cunoscută atât de către toate asociaţiile de proprietari, cât şi de către fiecare cetăţean membru al unei asociaţii de proprietari.
