Despre cultura de azi: Cătălin Ghiță – un vizionar al culturii

Despre cultura de azi: Cătălin Ghiță – un vizionar al culturii

„Cătălin Ghiță e un erudit (asta fără-ndoială) nonșalant, cu rigoare la idee, dar destins și simpatic la tratare” (Al. Cistelecan).

 

Cătălin Ghiță (n. 18.10.1976). Este căsătorit cu scriitoarea Roxana – Andreea Ghiță (n. 1976), împreună cu care are o fetiță, Clara (n. 2007). Pasionat de călătorii, de sport (tenis de masă, fotbal) și de muzică rock (punk și heavy metal). Este membru, între altele, al British Association for Romantic Studies, al PEN Club-ului și al Uniunii Scriitorilor din România. Este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată și în studii culturale. Principalele sale direcții de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, teorii ale receptării literaturii și relațiile intelectuale dintre Orient și Occident. A obţinut două doctorate: în literatura română (Universitatea din Craiova, 2003) şi în literatura engleză (Tohoku University, 2007). Cercetător postdoctoral la Universitatea din Craiova (2010-2013). Doctor abilitat al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014). Între 2013 și 2016, a fost director de proiect în cadrul grupului de cercetare Inter-Disciplinary.Net, Oxford, sub auspiciile căruia a organizat, alături de dr. Magdalena Hodalska (Universitatea Jagiellonă, Cracovia), conferința „Fears and Anxieties in the 21st Century, găzduită de Mansfield College, University of Oxford. Cercetător invitat la mai multe universități europene: Ruhr-Universität Bochum (2009), University of Reading (2011), Universitatea din Veliko Târnovo (2012), Otto-von-Guericke Universität Magdeburg (2012), Ludwig-Maximilians-Universität München (2017) și Universitatea din Koszalin (2017, 2018). Cercetător la prestigioasa Tohoku University, unde a beneficiat de Bursa Guvernului Japoniei (2003-2007).

Volume:

Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (Cuvânt înainte de Eugen Negrici. Pitești: Editura Paralela 45, 2005),

Ipostaze ale actului critic. Eseuri şi cronici literare (Craiova: Ed. Universitaria, 2005),

– Revealer of the Fourfold Secret: William Blake’s Theory and Practice of Vision (Foreword by David Worrall. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2008),

Darurile zeiţei Amaterasu (Coautor: Roxana Ghiţă. Cuvânt înainte de Alexandru Călinescu. Iași: Editura Institutul European, 2008),

Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească (Cuvânt înainte de Ştefan Borbély. Iași: Ed. Institutul European, 2011),

Orientul Europei romantice. Alteritatea ca exotism în poezia engleză, franceză și română (Cuvânt înainte de Al. Cistelecan. București: Ed. Tracus Arte, 2013),

Estetica umbrelor mișcătoare. Altfel despre filme (Craiova: Ed. Aius, 2014), Demiurgul din Londra. Poetica lui William Blake (Iași: Ed. Institutul European, 2014),

Ipostaze ale actului critic 2. Eseuri și alte scrieri literare (București: Ed. Ideea Europeană,2017),

Fear and the Big Ideas: A Short Introduction to an Inter-Disciplinary Relationship (Koszalin: Politechnika Koszalińska, 2017),

Coliba din mijlocul palatului. Frica și marile idei (București: Ed. Cartea Românească, 2018).

Dintre volumele editate, se pot menționa: At the Nexus of Fear, Horror and Terror: Contemporary Readings (Co-editor: Joseph H. Campos II, Oxford: Inter-Disciplinary Press, 2013), Proza de teroare în literatura română. O antologie (Craiova: Ed. Aius, 2014), Fears and Anxieties in the 21st Century: The European Context and Beyond (Co-editor: Robert Beshara, Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2015), Strangers on Our Doorstep and Strangers in Our House: Inter-Disciplinary Approaches to Fears and Anxieties (Co-editors: Magdalena Hodalska and Izabela Dixon, Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2016) și Perils of the Web: Cyber Security and Internet Safety (Co-editors: Magdalena Hodalska and Jyotsna Bapat, Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2016). Este coautor la importanta lucrare colectivă The Reception of William Blake in Europe (Edited by Morton D. Paley and Sibylle Erle. 2 vol. London: Bloomsbury Academic, 2019).

Distincții (selecţie): Premiul pentru Eseistică al Uniunii Scriitorilor – Filiala Craiova (2009), Premiul Tiberiu Iliescu, pentru Critică Literară (2011), Premiul Cartea Anului al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova (2012), Premiul pentru Literatură Comparată al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR) (2014) și Premiul pentru Excelență în Cercetare al Universității din Craiova (2018). În iunie 2018, a fost invitat să conferențieze în cadrul Întâlnirilor SpectActor, organizate de Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova.

Referințe critice (selectiv): Mircea Martin, Paul Cornea, Eugen Negrici, Ștefan Borbély, Al. Călinescu, Al. Cistelecan, Paul Cernat, Mihaela Ursa, Andrei Terian, Ion Simuț, Irina Petraș, Simona Sora, Gheorghe Glodeanu, Doris Mironescu, Mihai Ene, Simona Antofi, Dan Cristea, Rodica Frențiu, Ștefan Bolea, Alex. Ștefănescu.

Critice (selectiv):

„Cătălin Ghiță este unul dintre cei mai serioși, mai informați și mai inspirați cercetători care se afirmă în comparatistica literară și culturală de la noi” (Mircea Martin).

„Cătălin Ghiță are o minte scotocitoare și bine așezată, care caută temeiuri și nu ignoră niciodată contextele lămuritoare ale veritabilelor  semnificații” (Paul Cornea).

„Autor consacrat, foarte suplu și subtil, excelent catalizator de idei și de perspective novatoare, Cătălin Ghiță se caracterizează, mai presus de toate, printr-o neliniște intelectuală specifică, de foarte bună calitate” (Ștefan Borbély).

„Apreciez, la Cătălin Ghiță, erudiţia bibliografică, seriozitatea interpretărilor, buna dozare a raportului dintre componenta teoretică şi cea practic-analitică, fineţea disocierilor critice, caracterul inaugural al cercetărilor” (Ion Simuț).