Parcul „Romanescu”, refugiul consumatorilor de droguri

Parcul „Romanescu”, refugiul consumatorilor de droguri

Tot mai mulţi tineri cad pradă drogurilor, în special celor accesibile ca preţ. Vorbim despre etnobotanice, droguri cu care 22 de tineri au fost prinşi, în ultimele trei luni, în Parcul „Nicolae Romanescu” din Craiova.

surprinsi cu droguri in parcul romanescu
Surprinsi pe camerele video din Parcul Romanescu

Cei care i-au depistat pe tineri cu droguri în Parcul Romanescu sunt poliţiştii locali. Tinerii au vârste cuprinse între 15 şi 29 ani. Ei au uitat, probabil, de camerele de supraveghere instalate în parc şi şi-au fabricat ţigări cu etnobotanice.

Etnobotanice in Parcul Romanescu

În urma desfășurării activităților de patrulare de către polițiștii locali cu atribuții de menținere a ordinii publice, precum și a activității desfășurată de către dispecerii ce asigură monitorizarea Parcului ”Nicolae Romanescu”, în ultimele 3 luni au fost surprinse în flagrant și depistate un număr de 22 persoane ce confecționau artizanal și consumau pe domeniul public țigări ce conțineau substanțe euforizante psihoactive.

La controlul corporal efectuat conform procedurilor legale, asupra acestora s-au găsit plicuri cu resturi vegetale de culoare verde oliv, plicuri de plastic transparent cu închidere tip ziplock ce conțineau muguri vegetali, precum și dispozitive de mărunțit tip grinder”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Locale Craiova.

 

Tinerii prinşi cu droguri în Parcul Romanescu au fost duşi la sediul Poliției Locale unde s-au întocmit actele premergătoare impuse de lege.

Cazurile au fost preluate de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Craiova.

Polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate desfășoară cercetări în cadrul acestor dosare penale, potrivit competenței legale, sub coordonarea procurorilor DIICOT. În funcție de rezultatul cercetărilor efectuate vor fi dispuse măsurile corespunzătoare”, au precizat, pentru Jurnalul Olteniei, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj.

Ieftine, din China

Etnobotanicele sunt cele mai accesibile droguri de piaţă. Un gram poate fi achiziţionat cu 10 lei, drogurile provenind în special din China. Pe cât de accesibile sunt, atât sunt de periculoase.

Etnobotanicele, cunoscute și sub denumirea de droguri sintetice”, sunt droguri create în laboratoare folosind substanțe toxice în locul așa-ziselor ingrediente naturale.

Pentru a înțelege ce sunt cu adevărat marijuana sintetică” sau „stimulentele sintetice” și cum au ajuns ele să existe pe piață, trebuie să avem o înțelegere corectă asupra a ceea ce înseamnă droguri sintetice. Un drog sintetic este o versiune chimică a unui drog ilegal, a cărui compoziție a fost modificată pentru a nu mai fi clasificat că fiind ilegal. Pentru a putea fi vândute în mod legal, pe internet sau chiar în magazine, este obligatoriu ca aceste droguri sintetice să fie testate de către chimiști calificați, lucrul acesta dându-le libertate totală dealerilor să le vândă fără a încălca legea.

Unele dintre aceste droguri sunt vândute pe internet sau în anumite magazine sub denumirea de „amestecuri de plante pentru fumat”, în timp ce altele sunt deghizate sub diferite denumiri, purtând mențiunea că nu sunt pentru consum uman („sare de baie”, „tămâie din plante”, etc). Toate aceste denumiri nu fac decât să ascundă adevăratul scop al acestor produse, precum și să încalce regulile de sănătate și siguranță.

Datorită faptului că numărul drogurilor sintetice este în continuă creștere, consumatorilor de etnobotanice le este imposibil să știe ce anume conțin drogurile pe care le folosesc. Așadar, când sunt făcute modificări asupra unui drog cunoscut, lucrul acesta rezultă în crearea unui drog nou ale cărui efecte sunt foarte diferite, consumatorii neavând cum să prevadă impactul și efectele acestuia asupra sănătății.

Între anii 2009 – 2014, în Statele Unite au fost identificate în jur de 200-300 tipuri de etnobotanice, majoritatea dintre ele fiind create în China. În jur de 650 de tipuri de etnobotanice au fost aduse în Europa în ultimii 10 ani (2007-2016). Dintre ele, unele sunt canabinoizi sintetici care imită cannabisul (marijuana), altele sunt catinone sintetice care imită amfetaminele sau alte droguri stimulente, iar cele mai noi sunt opioizi sintetici care imită heroina sau alte droguri opiacee. Efectele acestora asupra corpului și psihicului uman sunt încă insuficient cunoscute”, spun cei de la Preventis, o organizaţie care se ocupă cu prevenirea consumului de droguri.

Ultimul raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) arată că tinerii sunt cei mai vulnerabili în faţa drogurilor.

Consumul oricărui drog ilicit prezintă prevalențe de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), față de cele înregistrate în populația generală (15-64 ani), dar ratele sunt similare celor identificate în populația școlară (16 ani) (…) ţara noastră se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte consumul oricărui tip de drog. De asemenea, Raportul de ţară privind situaţia drogurilor 2019 relevă faptul că la nivelul populaţiei generale din România se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 4,1%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 1,8% (conform datelor ultimului studiu în populaţia generală – GPS, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2016)”, se precizează într-un comunicat de presă al ANA.

Cel mai consumat drog în România rămâne cannabisul, fiind urmat de noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%, cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.

Principalele droguri stimulante ilicite disponibile în România sunt ecstasy, cocaina, și amfetaminele. Pentru drogurile stimulante, valorile înregistrate de indicatorii de monitorizare sunt mici, tendințele în consum fiind diferite în funcție de tipul drogului și populația studiată, dar se constată creșterea solicitărilor pentru serviciile de tratament”, se mai arată în comunicatul menţionat anterior.

Reprezentanţii Agenţiei mai spun că numărul estimat de consumatori problematici de opioide, la nivel național, este 20.288.