Românii plătesc una dintre cele mai mari subvenţii din Uniunea Europeană partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018, arată un raport al Expert Forum (EFOR). Peste jumătate din sumă merge la PSD. EFOR arată că legea nu e foarte clară cu privire la restituirea banilor.
„În România partidele politice primesc subvenții lunare de la stat conform numărului de voturi pe care îl obțin la alegerile parlamentare combinat cu cel obținut la alegerile locale. Regula de alocare are mai multe componente: trei sferturi din bani merg către partide proporțional cu numărul de voturi primite la parlamentare – pentru partidele care trec pragul electoral; un sfert din bani se împart conform voturilor primite la alegerile locale pentru consilierii județeni și cei din Consiliul General al Bucureştiului- pentru partidele care au obținut minim 50 de mandate; fonduri suplimentare se obțin proporțional cu numărul mandatelor obținute de candidații femei. Legea prevede că fondurile pot fi cheltuite pentru scopuri care țin de funcționarea partidului, publicitate, deplasări, consultanță, penalități etc (lista integrală a cheltuielilor eligibile este inclusă în lege). Nu există prevederi legale clare cu privire la restituirea sau păstrarea de către partid a sumei din subvenție rămasă necheltuită la sfârșitul anului financiar. Plata subvențiilor poate fi suspendată pentru mai multe motive, cum ar fi nepublicarea unor informații, realizarea unor cheltuieli neprevăzute de lege sau neprezentarea de documente când acestea sunt solicitate de AEP”, arată EFOR.
Expert Forum aminteşte că „reglementările privind cotele alocate partidelor de la bugetul de stat s-au modificat în 2018 prin Legea 34, urmare a unei inițiative a social – democratului Mircea Drăghici. Episodul rămâne memorabil pentru că atât prevederile ca atare cât şi persoana care le-a propus au rămas până azi controversate: iniţiatorul este anchetat penal de DNA exact pentru schimbarea destinaţiei unor astfel de sume şi delapidare”.
Amendamentele din 2018 au condus la o creștere semnificativă a sumelor alocate partidelor, până la un total de aproximativ 37 milioane euro. Subvențiile alocate în 2018 au crescut de peste 20 de ori față de cele din urmă cu un deceniu, mult peste rata inflaţiei sau a creşterii PIB, după cum se arată în raportul EFOR.
“Pentru a calcula suma maximă totală la care poate ajunge subvenția pentru partide în acest an bugetar trebuie să ne raportăm la PIB care este estimat pentru 2019 la 1022 de miliardelei. Astfel, nivelul maxim la care ar putea ajunge teoretic aceste subvenții e de peste 400 milioane lei. În Uniunea Europeană regulile de alocare a subvențiilor pentru partide și sumele anuale la care pot ajunge acestea diferă mult de la ţară la ţară. Cert este că în majoritatea cazurilor totalul, e mai mic de 37 de milioane euro pe an, cât a ajuns în România. Pentru România, în perioada analizată peste jumătate din bani au mers către PSD și aproape o treime către liberali. (…) Dar deși sumele s-au mărit semnificativ, mecanismele de control nu s-au modificat. Un bonus pentru competitorii din mai 2019 este faptul că ei pot folosi fondurile din subvenții naţionale pentru a finanța campania electorală pentru europarlamentare, conform OUG6/2019. Cu alte cuvinte, pot utiliza banii din subvenție și pentru campanie, iar dacă trec peste pragul de minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național (limita inferioară necesară pentru rambursare), nu li se mai rambursează fondurile pentru campanie. La prima vedere pare ca acest sistem simplifică procedurile de rambursare, dar de fapt el generează un avantaj semnificativ pentru partidele care primesc subvenții de la stat și care le pot utiliza și pentru cheltuieli de campanie. În plus, eforturile partidelor de a convinge electoratul să voteze într-un anumit sens s-au mutat în afara perioadei de campanie electorală. Vedem acest lucru în toate orasele țării impanzite de afișe cu mesaje mobilizatoare. Acesta este efectul supra-reglementării mecanismelor pe care le pot utilza partidele în campanie pentru a atrage de partea lor electoratul coroborat cu lipsa cvasi-totală de reglementare cu privire la acțiunile care pot fi desfășurate în afara perioadei electorale. Și în acest caz sunt avantajate partidele care beneficiază de subvenții și pot folosi aceste resurse pentru a finanța ample campanii de mobilizare a electoratului”, arată EFOR.
În raport se mai arată că: „Nu este clar daca sumele necheltuite din subvenție rămân la finalului anului fiscal în conturile partidului sau trebuie restituite la bugetul de stat. În cazul în care banii se păstrează de către partid nu este clar dacă ei ar trebui sau nu să fie scăzuți din subvenția aferentă anului următor. Cu alte cuvinte, partidul poate pune deoparte fonduri în ani neelectorali când cheltuielile sunt mai mici, urmând a utiliza sumele economisite în anii electorali. Legat de destinația fondurilor necheltuite la finalul anului pot exista tratamente legale diferite. Spre exemplu, ajutoarele financiare pentru culte sunt restituite dacă cheltuielile nu sunt justificate până la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Pentru administrația publică, legea finanțelor locale anulează de drept creditele bugetare care nu sunt cheltuite până la finalul anului. Excedentul bugetar al primăriilor se reportează pentru bugetul anului următor, dar condițiile de utilizare sunt mai degrabă restrictive. Nu e clar de ce partidelor politice li se crează un regim mai favorabil decât altor entităţi publice sau semi-publice. Acumularea de fonduri în perpetuitate – dacă bugetul nu se închide pe zero măcar la nivelul unui ciclu electoral de patru ani, dacă nu anual – poate deturna sensul subvenţiei pentru activitate politică și rupe legătura partidului cu publicul, răsturnând astfel logica subvenţiei cu bani publici care în esenţă este una corectă”.
În contextul în care fondurile alocate au crescut exponențial, EFOR consideră că: trebuie să se asigure transparența maximă in privinta cheltuirii banului public și în privinta raportărilor periodice în timp real făcute de partidele politice: dacă se declară și publică transparent, dacă declaraţiile de cheltuire reflectă realitatea, dacă sunt publicate într-un format deschis etc; este esențial modul în care Autoritatea Electorală Permanentă realizează controale pentru fondurile utilizate în campanie, dar și pentru fondurile utilizate în afara campaniei electorale. Este importantă și activitatea Curții de Conturi cu privire la verificarea subvențiilor și a activității de rambursare pentru cheltuielile aferente campaniilor electorale de către AEP; este necesară clarificarea situației juridice a fondurilor din subvenție rămase în conturile partidelor la finalul anului.
