vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

RAITĂ PRIN VIAŢĂ: Despre noi – cinismul şi politica (2)

Tonino Benacquista zice: Cu excepția lui Dumnezeu și scriitorii, știți de alte locuri de muncă în care se modelează destinele? Da, zic eu, un asemenea loc de muncă e viaţa pe planeta Pământ şi, mai concret, viaţa în România eternă, care a ajuns să nu mai fie ,,locul de muncă” al politicienilor noştri dintr-un motiv foarte simplu, pe ei nu-i interesează decât viaţa lor şi, cu cinism, procedează în consecinţă, adică îşi văd, în politică, de viaţa lor. Partea tulburatoare, tristă şi cutremuratoare a acestei atitudini este că asta implică destine. Primul destin schimbat ar fi al copiilor noştri (vânduţi-ei sau organele lor, părăsiţi, înfometaţi ori plecaţi în lumea largă să-şi găsească viitorul), apoi al părinţilor cărora Dumnezeu le-a dat copii şi pe care ei îi pierd şi/ori despre al căror destin se frânge si le frânge sufletul. Adică nu mai există nici dragoste, nici ură, nici predestinare sau emoție sau sens în viețile noastre, suntem un accident al naturii şi o nepăsare (cinică) a celor care ne conduc? Un copil născut ca o raritate minunată, cu puritate și perfecțiune de trandafir este ,,predestinat”, în zilele de azi, destinului comun al păcatului uman, al denaturării umane şi al schizofreniei sociale şi politice. Ființa umană poate părea a fi în viață şi, în același timp, lipsită de viaţă, ca o soartă tristă în care planurile și visele de fericire viitoare sunt excluse sau trecute pe altă pistă, pe alt drum (drumul în viaţă), de altă fiinţă umană.

În Evanghelii şi în Simbolurile de credinţă ale Bisericii se atribuie un rol decisiv Duhului Sfânt în zămislirea şi naşterea Fiului lui Dumnezeu ca om. Omul se constituie în mod deplin încă de la începutul existenţei sale prin suflarea de viaţă a lui Dumnezeu, adică prin Duhul Sfânt, prin care se afirmă Spiritul ca un factor superior faţă de Natură, iar prin Hristos omul află împlinirea supremă în clara sa identitate ca persoană/om, nepătat de păcat. Am divagat pe tema creştină şi ca o explicaţie a fenomenelor referendum/ pelerinajul din weeckend-urile recente pe care Domnia Sa Poporul le-a abordat corect, fără patimile şi cinismul politicianist. Dumnezeieşti destine şi pământeşti/pământene destine frânte! Ce poţi să zici, ce poţi să taci, cuvintele te strâng de gât! Greutăţile şi primejdiile vieţii de prunc, greutăţile şi primejdiile vieţii unei mame, gânduri şi cuvinte şi patimi din timpul şi în timpul naşterii, morţii şi învierii întru Hristos, ,,cine are părinti, pe Pământ nu în gând/ mai aude şi azi glasul lumii plângând”,… ,,viaţa noastră, ce-aţi făcut cu ea”.

Grupări infracţionale acţionează peste tot în România, cu bine puse la punct planuri prin care se frâng şi se schimbă destine. Gândiţi-vă la toate cuvintele triste, pronunţate sau scrise, şi veţi vedea că ăle mai triste sunt acestea: ce s-ar fi putut întâmpla dacă, ce-am fi ajuns dacă, ce viaţă am fi avut dacă… vorba lui Octavian Paler: Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată. Elite şi Popor!

Policlinica Buna Vestire Craiova

Patriotismul se definește ca legătura emoțională față de o țară și de o națiune din motive etnice, politice, culturale sau de altă natură, şi se referă la dreptul pământean al națiunii, prin apartenența la același teritoriu, constituind statele pe bază teritorială, spre deosebire de naționalism, care se referă la dreptul strămoșesc ce definește comunitățile istorico-lingvistice și constituie statele pe bază etnică. Am putea spune că Inconştientul colectiv e zona din inconştient alcătuită din ansamblul instinctelor şi a tot ce are legătură cu acestea, „imaginile primordiale” pe care Jung le numeşte arhetipuri, şi este comun pentru întreaga colectivitate umană, în timp ce inconştientul personal este produsul experienţelor personale. Dar inconştientul e mut, el n-are cuvinte, are revelaţii, şi nici o mie de cuvinte nu valorează cât o revelaţie. La ,,Marele mut”, poporul român, activitatea mentală inconştientă, ca şi la om, presupune o funcţie de reglare a activităţii metabolice a organismului colectiv (de apărare, de curăţare de tensiuni psihice, de armonizare a functiilor vitale, de aducere în plan conştient a senzaţiilor de foame, somn, frig, sete), într-un cuvânt, de menţinere a motoarelor umane în stare bună de funcţionare. Însă, cum nici o mie de cuvinte nu valorează cât o revelaţie, poporul român începe să aibă revelaţii, adică ieşiri sociale conştiente consumate în puţine cuvinte (şi alea scrise -vezi pancartele) şi în, din ce în ce mai dese, luări de poziţie în diverse probleme ale Ţării sale. Hai să nu ne aducem aminte de cinismul manifestanţi-jandarmi. Jandarmilor li s-a spus că va fi o lovitură de stat. Li s-a dat muniţie şi au făcut aşa cum n-au făcut nici când le-a spus Ceauşescu să tragă în oameni. Este foarte grav ce se întâmplă. Ne aflăm într-un moment prin care România n-a mai trecut din decembrie ’89. Câţi jandarmi… Ca să ce? Să se lupte cu poporul român din care şi ei fac parte? E anarhie voită şi provocată de “elita” noastră cea de toate zilele. Vom vedea ce va mai fi în această frumoasă toamnă românească plină de toate culorile, mai puţin de culoarea normalităţii.

Politica