FOTO/Un vechi lăcaș de cult așteaptă ca fețele bisericești să se întoarcă spre el

FOTO/Un vechi lăcaș de cult așteaptă ca fețele bisericești să se întoarcă spre el

Biserica Sfinții Voievozi din Ciutura, monument istoric secular ce se află într-o stare avansată de degradare, așteaptă ca fețele bisericești de la Mitropolia Olteniei să se întoarcă spre ea. Construită, se pare, undeva la 1600, pe malul Desnățuiului, biserica a rezistat vremii și vremurilor și este încă în picioare. Picturile sunt însă aproape șterse, iar în ziduri au apărut crăpături serioase.

Primăria Vârvoru de Jos, de care aparține satul Ciutura, are documente de atestare a bisericii de la 1851. Ea datează, însă, mai demult spune primarul.
„Ea datează mai demult, dar noi avem documente de la 1851. Ea a fost construită pe vechea temelie de la o fostă mănăstire sau biserică. De patru sau cinci ori am venit aici cu fostul mitropolit Teofan și în urma discuțiilor a reieșit faptul că ea a fost mănăstire de călugări”, spune primarul Nicu Tabacu.
Cercetând documente de arhivă, reprezentanții Primăriei și ai Casei de Cultură din localitate au descoperit că ctitori ai bisericii ar fi părinții marelui postelnic Istrate (în 1633 climoronul acesteia) căsătorit cu nepoata lui Mihai Viteazul, Ilinca.
„Nu avem aceste documente, prin intermediul dumneavoastră, prin intermediul instituțiilor de cultură care au fost invitate aici poate reușim să intrăm în posesia documentelor pentru că nu vorbim aici de izvoare istorice”, mai precizează edilul din Vârvoru de Jos.
O scurtă istorie a bisericii Sfinții Voievozi din Ciutura a fost cuprinsă într-o broșură dedicată Centenarului Marii Uniri, realizată de Primăria Vârvoru de Jos.
„Disputată între cele două mănăstiri de zid din zona limitrofă a Craiovei, Jitianu și Bucovăț (Coșuna), biserica de mir Sf. Voievozi este legată istoric de Mănăstirea Jitianu iar arhitectural, prin asemănări izbitoare, de mănăstirea Bucovăț (Coșuna). Documentele de arhivă certifică drept ctitori ai bisericii pe părinții marelui postelnic Istrate (în 1633 climoronul acestuia), căsătorit cu nepoata lui Mihai Viteazul, Ilinca. Satul Ciutura intră în posesia lui Mihai Viteazul, pe la 1594, boierii Craiovești fiind buni și de încredere tovarăși de arme ai domnitorului. Similitudinile arhitecturale cu Coșuna fac ca această biserică să fie atribuită de unii secolului al XVI-lea (1548). Domnitorul Constantin Șerban Basarb zis și Cârnul (1654-1658) și soția sa Bălașa au completat construcția adăugând un pridvor deschis și au refăcut partea superioară a absidei. Biserica Sf. Voievozi a Schitului Ciutura este declarată monument istoric de interes național în stare avansată de degradare.

Situată în zona hidrografică a râului Desnățui străjuită de izvoare bogate, bătrâna biserică de secol XVI-XVII a rezistat timpului ca mărturie a istoriei românilor până azi, anul de grație al centenarului marii Uniri”, se arată în istoricul cuprins în paginile broșurii anterior menționate.

În aceeași broșură, dr. Rodica Mixich vorbește despre pisania și pictura bisericii.
„Este sigur că egumenul Mănăstirii Jitianu, călugărul grec Dorothei, restaurează biserica la 1851 după cum stă scris în pisania de la intrare: „această sf. biserică fiind dărăpănată s-au prefăcut și s-au zugrăvit cu cheltuiala și osteneala Preacuviosului Dorothei a Sf. Mănăstiri Jitianu la 1851, iar din temelie…”. Nu știm cine adaugă mai jos anul 1548! Oricum egumenul Dorothei era interesat ca Mănăstirea Ciutura să fie considerată ctitorie a voievodului Constantin Șerban (Cârnul 1654 – 1658) și a domniței Bălașa, astfel încât pretențiile Mănăstirii Jitianu pentru metohul de la Ciutura să fie justificate. Un călugăr grec restaurează biserica, iar un pictor necunoscut o decorează cu o pictură într-un stil mai puțin specific zonei. Pictura murală în bisericile ortodoxe acoperă întreaga suprafață interioară a zidurilor bisericii ceea ce nu este cazul la Sf. Voievozi din Ciutura, coloritul picturilor fiind vioi, culorile sunt deschise, figurile au expresivitate și personalitate fapt ce apropie registrul pictural de influența picturii apusene. Se cunoaște că în sec. al XIX-lea până pe la anul 1900 lucrările de pictură bisericească erau încredințate cu precădere pictorilor străini. Așa să se fi întâmplat și la bsierica Sf. Voievozi din Ciutura?”


Primarul are planuri mari pentru această biserică. Nu poate face însă nimic, întrucât se află în patrimoniul Mitropoliei Olteniei.
„Am vrea să îi dăm aceeași îndeltnicire pe care a avut-o, dar nu știm care e procedura. A fost în domeniul public al Primăriei până în anul 2004, iar din 2004 a trecut în domeniul public al Mitropoliei Craiova. Asta este din punctul meu de vedere o verigă slabă pentru faptul că nu putem investi absolut nimic din fondurile bugetare pe care le avem la dispoziție. Cu toate acestea încercăm cel puțin să o consolidăm sau să o menținem în picioare, pentru că este păcat ca un asemenea monument să nu fie pus în valoare, sau chiar în circuitul turistic. Ne bucurăm că a reușit să rămână în picioare deși se află la aproximativ 50 de metri de Desnățui”, a spus edilul.
Deși în ziduri au apărut crăpături și bucăți din ele stau să cadă, picturile sunt aproape șterse, bătrânul lăcaș de cult nu se afla pe lista proiectelor Mitropoliei Olteniei, publicată pe site-ul instituției. De altfel, nici alte informații despre această bucată de istorie a românilor nu sunt disponibile pe portalul unde Mitropolia are grijă să vândă cărți poștale, icoane, lumânări și altele.