DNA: Șpaga în spitale, o condiție asumată atât de pacienți, cât și de managerii unităților medicale

Home Actualitate DNA: Șpaga în spitale, o condiție asumată atât de pacienți, cât și de managerii unităților medicale
DNA: Șpaga în spitale, o condiție asumată atât de pacienți, cât și de managerii unităților medicale

Șpagă pentru a beneficia de dreptul la sănătate, atribuiri de contracte, tot cu șpagă, achiziții inutile, supraevaluarea contractelor, sunt câteva dintre „bubele” sistemului de sănătate românesc, cuprinse într-un studiu realizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

În urma studiului pe tema ”Corupția în sistemul public de sănătate. Analiza cauzelor D.N.A. soluționate de instanță prin hotărâri de condamnare rămase definitive în perioada 2015 -2017” au fost identificate cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul public de sănătate din România: achiziții publice, servicii medicale, bugetarea unităților spitalicești, accesul personalului în sistemul medical, autorizarea farmaciilor.

Astfel, în domeniul achizițiilor publice au fost identificate două tipare principale de acțiune, se arată într-un comunicat de presă al procurorilor anticorupție. Este vorba desprecondiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui ”comision”(mită) către managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este acoperită tot din bugetul spitalului și de fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de achiziție publică(planificarea achiziției, atribuirea și execuția contractului). Procurorii dau și exemple de fraudare: planificarea unor achiziții inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate.

“În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce privește: expertizarea medicală a capacității de muncă; realizarea consultațiilor și actelor medicale. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției: bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate; demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită; În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională”, arată DNA în documentul menționat.

Procurorii mai specifică faptul că în ceea ce privește accesul personalului în sistemul medical corupția s-a manifestat atât la finalizarea studiilor de profil, cât și la angajarea în spital.
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife standard)”, notează DNA. 

Și în domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate caracteristici ale corupției, respectiv plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai scurt decât cel uzual; darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.

Studiul constată că manifestarea infracționalității are loc în majoritatea aspectelor structurale și funcționale ale sistemului de sănătate, cu implicații asupra calității actului medical oferit populației. Un alt aspect important se referă la existența unor cutume în oferirea și primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal și moral – dreptul la sănătate. Aceste reguli nescrise care guvernează comportamentul actorilor sociali implicați (medici, pacienți, firme etc.) sunt cunoscute de aceștia de dinainte de a interacționa cu sistemul, fiind acceptate, dar și transmise mai departe, informal, din dorința de a-i ajuta pe cei aflați în situații asemănătoare. Acceptarea și aderarea la aceste cutume se realizează printr-un act de condiționare ce se manifestă în: servicii medicale, relații comerciale, bugetarea corespunzătoare a unităților spitalicești ori autorizarea pe piața farmaciilor.
Darea de mită devine, astfel, o condiție asumată de pacient/firmă beneficiară/manager de spital, în lipsa alternativelor reale.
Ritmicitatea și continuitatea temporală a actelor de corupție practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unității spitalicești, precum și existența cutumelor privind plăți informale pentru exercitarea actului medical indică o vulnerabilizare internă a sistemului medical, generată de ineficiența mecanismelor de verificare și control. Această vulnerabilitate internă este susținută și de beneficiarii serviciilor medicale care, condiționat sau din proprie inițiativă, oferă mită medicilor, pentru a avea siguranța prestării serviciului public de sănătate”, se mai arată în comunicatul menționat.
Potrivit DNA, studiul a fost realizat având în vedere că datele rezultate din cauzele instrumentate pot constitui o bază importantă de analiză pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea și implementarea unor măsuri de prevenire a corupției.