Meșteșuguri populare oltenești și măncăruri alese, de Ziua Olteniei

Home Actualitate Meșteșuguri populare oltenești și măncăruri alese, de Ziua Olteniei
Meșteșuguri populare oltenești și măncăruri alese, de Ziua Olteniei

Atmosferă specifică satului oltenesc din vremuri apuse, miercuri, în foaierul Teatrului Marin Sorescu din Craiova! Atelierele de lucru ale meșterului olar din Gorj, cel al opincarului din Vâlcea, al picturii pe vase din ceramică, caierul de lână, furca și fusul mânuite cu pricepere, covoarele oltenești, mobilierul pictat manual, costumele populare vechi de sute de ani, păpușile îmbrăcate în straie populare și nu în ultimul rând mesele pline cu bucate alese pregătite de gospodinele din Dolj, toate acestea i-au bucurat pe craiovenii care miercuri au participat la Ziua Olteniei. În cadrul evenimentului, acestora li s-a oferit ocazia să facă fotografii în familie, în decor specific oltenesc, ideea aparținând reprezentanților Casei de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. La ceas de seară, la eveniment au ajuns și oficialități, autoritățile locale având musafiri din București și din județele vecine.

Despre frumusețea portului popular vorbește, ori de câte ori are prilejul, doljeanca Marinela Pereanu. Olteanca iubește aceste straie și colecționează costume din satul natal. Numărul lor este de peste 200, aducând la Craiova câteva exemplare.

„Eu vin de la Gogoşu și colecționez costume populare. Sunt minunate. Am peste 200 de costume colecționate de la oamenii din satul nostru. În prezent, nu mai am de la cine să le colecționez şi nici nu mai are cine să le poarte”, a spus Pereanu. Această pasiune este moștenire de familie.

 

„Am un costum de borangic din anul 1899”

Mama Marinelei, Sofia Negoiescu, știe cum să îngrijească aceste piese și chiar să le recondiționeze, atunci când este cazul.

„Am un costum de la bunica soțului meu, de borangic, în care s-a cununat, în anul 1899. Portul românesc este cel mai frumos, nu găsești două costume la fel pentru că fiecare femeie a adăugat ceva ca al ei să fie mai frumos”, a povestit Sofia Negoiescu, care a ținut să precizeze că pentru ea „Oltenia înseamnă obiceiuri, tradiții, oameni deosebiți și primitori. Oltenia e o regiune frumoasă și îi urez la mulți ani și să dăinuiască în veci!“.

 

„Eu am promovat opincile la nivel înalt”

Pentru a completa imaginea olteanului de altădată, vestimentar vorbind, Alexandru Ilinca a asigurat opincilie. Venit din Vâlcea, opincarul cu privire și vorbă blândă le-a arătat craiovenilor cum se făcea încălțămintea în vremurile de demult.

„Înainte, fiecare își făcea acasă încălțămintea și îmbrăcămintea, iar tata era opincar. Opincile se făceau din piele de porc, de vită, și care era mai sărac le făcea din scoarță de copac, din cireș. De mic copil l-am văzut pe tata lucrând la ele, iar la șase ani am făcut prima pereche de opinci. Ulterior, m-am făcut croitor și, mergând la anumite evenimente culturale, am văzut că nimeni nu face opinci și am revenit la prima pasiune. Am ajuns să fiu apreciat şi să fiu invitat la muzee, la ateliere şi evenimente prin toată țara. Am fost invitat și la Muzeul Satului «Dimitrie Gusti», la primirile oficiale. Prințul Charles a primit o pereche de opinci de la mine, președintele Franței, Macron, de asemenea. Practic, eu am promovat opincile la nivel înalt”, a spus meșterul popular.

 

Copiii, atrași de olărit și pictura pe ceramică

Alte două ateliere care au stârnit interesul publicului participant au fost cel de olărit și cel de pictură pe ceramică. Cu explicații pentru fiecare operațiune, artizanii au reușit să le transmită doljenilor firescul lucrurilor simple, cei mici descoperind că nu doar telefonul sau tableta le pot oferi momente de relaxare.

„Am văzut cum se fac vasele din lut, iar acum urmăresc cum reușește doamna să picteze aceste farfurii. Este foarte frumos. Mai văzusem pe telefon câteva filmulețe, dar în realitate lucrurile sunt mai frumoase. Mi-a explicat cum pregătește vopseaua. Când trebuie mai subțire, când o îngroașă, în funcție de model”, a spus unul dintre copiii prezenți la eveniment.

 

Caier de lână, covor oltenesc și mobilier pictat manual

Mehedințiul a ținut să arate cum se toarce lână. Deși greu de crezut, încă sunt zone unde femeile mai fac acest lucru. O fac cu mândrie și chiar dacă nu au timp, rup o oră, două pe zi și mai torc un caier de lână. De la eveniment nu avea cum să lipsească artizana care a promovat covorul oltenesc. Anca Dumitrescu deține tainele acestor minunății și ori de câte ori are ocazia vorbește despre unicitatea acestui covor apreciat atât în țară, dar mai ales peste hotare. De asemenea, familia Dîlganu din Craiova a adus în atenția celor prezenți la „Ziua Olteniei” mobilierul din lemn, pictat manual. Soț și soție, Rodica și Viorel își împart sarcinile, așa cum îi șade bine unei familii de olteni. El prelucrează lemnul și îi dă forma dorită de client, ea îmbină culorile înveselind astfel măsuțele, scăunelele, lingurile, rafturile sau alte obiecte de mai mari dimensiuni.

 

Mese îmbelșugate și rețete păstrate cu sfințenie de la o generație la alta

Și cum olteanului îi sunt dragi mâncarea bună și veselia din jurul mesei, la zi de sărbătoare nu aveau cum să lipsească gospodinele. Cu bunătăți reprezentative pentru regiunea noastră, doljencele din zona Calafatului și din Giurgița au fost la înălțime. Fasole bătută, sarmale în oală de pământ, pui în pâine pregătită în țest, zacuscă, salată de spanac, fel și fel de plăcinte, mămăliguță cu brânză, platou tradițional cu șuncă, ceapă roșie, praz și caltaboș, dulciuri aromate, țuică, vin și compoturi, toate acestea au umplut mesele din Foaierul Teatrului Național din Craiova.

„Avem preparate gastronomice specifice nouă pentru a se vedea ce este specific acestei zone a Văii Dunării. Am vrut să prezentăm oamenilor lucruri frumoase, care au legătură cu Oltenia, cu Craiova, cu noi, ca români, pentru că dedicăm această expoziţie Centenarului Unirii. Doamnele care s-au ocupat de aceste bunătăți sunt din Calafat și Giurgița și a gătit și Sofia Negulescu, cea care a venit cu minunatele costume populare”, a precizat Amelia Etegan, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.

 

Fotografii cu lada bunicii și carpeta viu colorată

Un alt moment apreciat de craioveni a fost cel oferit de Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. Cu mic cu mare, cei prezenți la manifestare au avut șansa să facă fotografii în familie, în decor specific oltenesc. Au trăit experiențe unice și pline de relaxare grație proiectului „Photo Family”.

 

Musafiri din București și din județele vecine

Pentru a se convinge de ospitalitatea oltenilor, oficilități din capitală au dat curs invitației organizatorilor Zilei Olteniei, neregretând drumul făcut până la Craiova. Viceprim-ministrul Paul Stănescu a salutat meșterii populari, i-a felicitat, apreciind totodată bunătățile gospodinelor din Dolj. La acest eveniment au luat parte și parlamentari de Dolj, reprezentanți ai administrației județene doljene, în frunte cu președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, dar și președinți de consilii județene sau primari din județele vecine.