Actualitate, Cultură, Dolj, Oltenia

Scriitor la 92 ani. Serafim Dumitru a lansat două noi volume

23558062_2218392151504964_258535241_o-copy-2

Trecut de 90 de ani de viaţă, fostul colonel de armată Serafim Dumitru continuă să scrie, proză și versuri, ultimele sale volume fiind lansate recent la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova.

Sublima”, volumul XXII, poezie, și „Monografia satului Bahna, județ Mehedinți”, volumul V, proză, sunt ultimele cărți lansate de fostul colonel Dumitru Serafim.

Lansarea volumelor a avut loc, pe 31 octombrie, în prezența mai multor profesori și foști militari.

Raluca Sandu, moderator al evenimentului, din partea Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, a apreciat că volumul de versuri cuprinde poezii ce reflectă dragostea autorului față de parteneră, față de mamă și patrie.

Autorul caută cu entuziasm și înflăcărare iubirea de viață și a persoanei dragi, iar de mamă își amintește cu dor „că-mi spunea să fiu cuminte și mă săruta pe frunte”. Unele poezii sunt țesute și presărate cu proverbe și cugetări din vechime scrise în limba latină, iar în cuprinsul cărții se regăsesc versuri care aparțin mai multor poeți latini.

Volumul de proză prezintă o monografie a satului Bahna, locul de naștere al autorului, iar în paginile sale Dumitru Serafim prezintă obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie, precum și o descriere a împrejurimilor satului, a vestigiilor antice din zonă și a lăcașurilor de cult.

Despre volumele lansate de Dumitru Serafim au vorbit și colonelul Ioan Untaru și lectorul universitar doctor Florin Olteanu, de la Facultatea de Drept din Craiova.

Dumitru Serafim s-a născut la 31.03.1925 în satul Bahna, comuna Vârciorona, judeţul Mehedinţi. A absolvit gimnaziul din Orşova, liceul din Caransebeş, a fost învăţător în comuna natală, secretar la Şcoala Militară Arad, şef de post în comuna Locusteni şi profesor la Şcoala Militară Oradea. Dar gândul său a fost mereu la scriitură.

Primele versuri le-a aşternut pe foaie la vârsta de 25 ani, pe când plecase să-şi urmeze cariera în slujba statului. Dorul de casă şi de părinţi i-au deschis sufletul către poezie. Mai apoi, iubita i-a fost muză timp de peste 60 de ani.

„Am început să scriu poezii de la vârsta de 25 de ani. Eram plecat de acasă şi eram şef de post în comuna Locusteni, judeţul Dolj. Acolo am întâlnit pe viitoarea mea soţie care era cadru didactic, profesoară la şcoală, şi din discuţii în discuţii i-am propus căsătoria, a acceptat şi am dus viaţa împreună timp de 62 de ani”, povesteşte Dumitu Serafim.

A scris sute de versuri de-a lungul anilor, dar şi proză, reflectând din condei iubirea faţă de soţie, dar şi de patrie.

Multe dintre gândurile sale s-au adunat în poezii istorice, inspirate în mod deosebit din istoria antică. Însă abia la 60 de ani de la prima poezie scrisă a prins curaj să-şi împartă gândurile, publicându-le, la îndemnul soţiei.

Ea m-a convins. Mi-a spus că poeziile pe care le-am scris au o nuanţă frumoasă şi că ar trebui să le public”, mărturiseşte fostul colonel.

Din 2010, de la primele versuri publicate, Dumitru Serafim nu s-a mai oprit din scris poezie, dar şi proză, adunând peste 20 de volume.

În volumele de proză, fostul colonel a expus întâmplări din copilărie, dar şi din viaţa de adult, adult care timp de 30 de ani a „luptat” sub drapel. De altfel, unul dintre volumele sale este intitulat „Din trăirile vieţii – Treizeci de ani sub drapel”. În acesta, autorul vorbeşte despre amintirile sale din Valea Bahnei, precum şi despre cazuri rezolvate în cariera de militar. În alte volume, autorul reflectă viaţa unor remarcabili dascăli şi alţi oameni despre care spune că este „mândru că i-a cunoscut”.

Chiar dacă, din 2012, muza, soţia sa, l-a părăsit încetând lupta cu viaţa, şi astăzi îi dedică versuri păstrându-i vie amintirea.

„Nu am uitat persoana iubită cu care am trăit 62 de ani, însă în 2012 m-a părăsit şi am rămas singur. Această singurătate pe care eu o consider o teroare a vieţii omului pe pământ m-a măcinat. Sub această teroare, sub acest imperiu al singurătăţii şi al durerii sufleteşti scriu în continuare poezii pe care le dedic soţiei mele”, spune Dumitru Serafim.

O are, în continuare, alături pe fiica sa, profesoară de limba română, care îi corectează lucrările, înainte ca acestea să ajungă sub tipar.

„Nu am lăsat cazmaua din mână şi nici condeiul de la ureche”

Nu doar scriitura îi este dragă lui Dumitru Serafim, ci şi agricultura şi mărturiseşte că munceşte şi acum cu drag în grădină: „Nu am lăsat cazmaua din mână şi nici condeiul de la ureche. M-am străduit să fac şi una şi alta. Atât cât mă vor ţine puterile”.

Pe lângă agricultură şi scris, Dumitru Serafim citeşte. Citeşte mult, iar din acest motiv Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova l-a desemnat, în februarie anul acesta, „Cititorul lunii” după ce a consultat nu mai puţin de 96 de cărţi.

Viaţa trebuie condusă”, este principiul după care se ghidează în viaţă şi, în fiecare primă zi a lui ianuarie îşi face planuri pentru acel an, planuri pe care le duce la împlinire.

Previous ArticleNext Article
Comentarii
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
Optimization WordPress Plugins & Solutions by W3 EDGE