Despre viitorul relațiilor dintre România și Rusia, la Craiova

Home Actualitate Despre viitorul relațiilor dintre România și Rusia, la Craiova
Despre viitorul relațiilor dintre România și Rusia, la Craiova

România ar putea juca rolul de mediator în regiune, iar instituțiile politice din țara noastră și cele din Rusia ar putea ajunge la un numitor comun fără a mai fi nevoie să se facă investiții în „mijloace militare” și a arăta „precum copiii, unii altora cine e șeful” – ceea ce nu are nicio legătură cu gândirea strategică. Opinia aparține prof. dr. Alexey Gromyko, directorul Institutului Europei al Academiei de Știință a Rusiei, care, vineri, a susținut, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, o prelegere pe marginea raporturilor Federației Ruse cu Uniunea Europeană, în general, respectiv relațiile existente în Federația Rusă și România, în particular.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova a găzduit, vineri, masa rotundă cu titlul “Dilemmas of Europe. The Future of Romania and Russia Relations”.

Moderator al evenimentului a fost lect.univ.dr. Florin Păsătoiu, din cadrul Universității din Craiova.

Poziția geografică a României, expertiza pe care țara noastră a dobândit-o de-a lungul timpului când vine vorba despre vecinii noștri, precum și cu tradiția relațiilor diplomatice poate sugera că România are cel puțin potențialul de a avea un rol mai critic când vine vorba cel puțin despre politicile regionale. În lumina pivotării SUA către est reechilibrând ori doar închizând ușa întregii lumi așa cum am fost avertizați de Donald Trump, cum China își continuă dezvoltarea și cum Rusia continuă să-și întărească, cel puțin ca dorință, Uniunea Economică Euroasiatică, România trebuie să-și echilibreze politica internațională și pe cea de securitate”, a afirmat lect.univ.dr. Florin Păsătoiu, în deschiderea evenimentului.

România este o țară importantă pentru regiune și și-ar putea asuma rolul de mediator, a fost de părere și prof. dr. Alexey Gromyko, directorul Institutului Europei al Academiei de Știință a Rusiei, invitatul de onoare al evenimetului.

Dacă am veni de pe o altă planetă unde ar exista ceva similar civilizației umane, am presupune că Rusia, România și alte țări europene ar trebui să fie aliați, parteneri strategici, dar, spre surpinderea noastră, am descoperi că se petrece exact opusul. Că implementăm sancțiuni unii împotriva celorlalți, că punem forțe militare la granițele noastre, etc. Este o greșeală, sau ceva natural? Din punctul meu de vedere este foarte greu de contrazis faptul că este natural ceea ce se întâmplă. Avem exemplul Franței și Germaniei care aproape s-au distrus una pe alta. Au fost sute de războaie în Europa, în decursul secolelor. Vărsarea de sânge în două războaie mondiale a fost „necesară” pentru a convinge europenii, cel puțin în partea vestică a Europei, că ceva trebuie făcut, iar „Uniunea Europeană” a fost răspunsul la întrebarea: cum să oprim Europa din a se distruge. În zilele noastre Franța și Germania sunt parteneri apropiați, faimoase locomotive pentru Uniunea Europeană. Rusia și China, știți foarte bine în ciuda faptului că pentru mult timp, atât Uniunea Sovietică cât și China, erau state cu ideologie comunistă, rușii și chinezii erau inamici. Dar în zilele noastre vorbim despre un parteneriat strategic și relații între Moscova și Beijing, deci aceste două puteri au avut succes în a găsi modalități de a scăpa de animozități și să realizeze o viziune strategică. Cred că puțini oameni ar nega faptul că Rusia este o țară importantă cu interese globale, iar România este o țară mare și foarte importantă în această regiune. Așadar, vrea România să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în regiune? România poate juca un rol important în această regiune, în Uniunea Europeană, în relațiile nu doar dintre București și Washington. Dar, până acum, ce consecințe avem? Încearcă România să joace rolul de mediator, al unei țări care încearcă să rezolve anumite probleme sau este de partea celor care văd Rusia ca pe o amenințare?”, a precizat prof. dr. Alexey Gromyko.

Acesta a adus în discuție și ceea ce Moscova reclamă de ceva timp: faptul că scutul de la Deveselu ar fi o încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. SUA au negat însă acest lucru.

Din nefericire, în zilele noastre, ne aflăm într-o situație în care relațiile economice dintre țările noastre se degradează, procesul politic este înghețat, aveți baze militare americane pe teritoriul țării, ceea ce în Rusia este considerată a fi o breșă a tratatului privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune, pentru că rampele pe care le aveți pe teritoriul țării pot lansa focoase nucleare Tomahawk, iar raza de acțiune a acestora este mai mult de 20.000 kilometri și este clar o încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare”, a declarat directorul Institutului Europei al Academiei de Știință a Rusiei.

Alexey Gromyko a mai afirmat că un proces de apropiere, de reconciliere între România și Rusia ar putea fi realizat, dar sunt încă unele conflicte „importante și periculoase”, care ar sta în calea acestui proces.

Din punctul meu de vedere, probabil ar trebui să căutăm opinii ale altor jucători, nu ar trebui să căutăm răspunsuri la Washington sau Berlin dar ar trebui să fim atenți la ce conflicte există între Rusia și România. Și sunt două conflicte importante și periculoase. Primul este criza ucraineană, iar cel de-al doilea este problema Transnistriei. Eu cred că dacă România ar decide să joace rolul mediatorului, atunci România poate deveni o sursă a securității. În ceea ce privește Moldova – problema care desparte Rusia și România, cred că există soluții. Și dacă vă amintiți, în 2004 aproape că am găsit „sfântul graal”. Rusia a sugerat așa numitul memorandum Kozak (…) dar, în noaptea dinaintea semnării memorandumului Voronin, președintele Moldovei la acea vreme, a primit mai multe apeluri telefonice din capitalele vestice, iar a doua zi a declarat că renunță la ideea de a-l semna. Și cred că de atunci suntem într-o coliziune, dar sunt mai mult ca sigur că dacă și România și Rusia ar încerca să abordeze această problemă într-un mod responsabil, am putea sfârși acest conflict, unul dintre așa numitele „conflicte înghețate” din Europa.

Împărțim Marea Neagră, dar știți că România și Rusia cresc forța militară de pe coastele Mării Negre. Din punct de vedere strategic militar Marea Neagră este de fapt un lac, decide nimic în echilibrul global al puterii, dar, precum copiii, încercăm să arătăm unii altora „cine e șeful”. Cred că asta nu are nicio legătură cu gândirea strategică și cred că depinde de instituțiile politice pentru a ajunge la un numitor comun și a opri spirala incriminărilor și cheltuirea banilor pe mijloace militare”, a mai afirmat Gromyko.

Statele ar trebui să investească într-o luptă comună împotriva terorismului, nu în a-și crește forțele militare de la granițe, a mai susținut directorul Institutului Europei al Academiei de Știință a Rusiei.

Este vreo singură persoană în Uniunea Europeană, în ultimii ani, care a fost ucisă de un terorist din Rusia? Niciuna. Sunt sute și sute de europeni uciși, și în Rusia, nu de noi dar de oameni din alte părți ale lumii, sau chiar de oameni care trăiesc aici, în Uniunea Europeană dar susțin alte ideologii. Și în loc să investim în lupta comună împotriva terorii, a terorismului, a grupurilor criminale, investim în a crește forța militară de la granițele noastre. Din punctul meu de vedere este o idioțenie absolută. Consider că merităm să avem un viitor mai bun în relațiile bilaterale și probabil când vom atinge un nou ciclu politic, când tinerii ca voi vor veni la putere, viitorul relațiilor noastre va fi unul bun”, a încheiat Alexey Gromyko.

Atât lect.univ.dr. Florin Păsătoiu, cât și prof. dr. Alexey Gromyko au vorbit și despre noua ordine politică mondială, care ar urma să înlocuiască neoliberalismul, fiind mai multe scenarii posibile, pe care vi le vom prezenta într-o ediție viitoare.