Calculul pensiilor pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă

Home Actualitate Calculul pensiilor pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă
Calculul pensiilor pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă

 

 

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcriţa.

Cuprins:

1. Actualizarea fondului de pensie, la data ieşirii la pensie, prin formula de calcul a dobânzii compuse.

2. Calculul dobânzii compuse, pe exemplul contribuţiei lunare la sistemul public de pensii

3. Concluzii.

4. Principalele inechităţi, discriminări, privilegii şi fraude, săvârşite în România, prin legislaţia pensiilor.

 

1. Actualizarea fondului de pensie, la data ieşirii la pensie, prin formula de calcul a dobânzii compuse.

Bătrâneţea este o mutilare a corpului, care rămâne întreg: toate le are şi la toate lipseşte ceva”.

(Democrit)

Prin acest material îmi propun să prezint, în sinteză1, metodologia practică de calcul a pensiilor pe baza contribuţiilor efectiv achitate de fiecare persoană pe parcursul anilor de muncă.

Actualizarea fondului de pensie, la data ieşirii la pensie a fiecăruia, s-ar face prin aplicare formulei de calcul a dobânzii compuse, după metodologia prezentată în cele ce urmează.

1. Contribuţia lunară, constantă, la sistemul public de pensii = „x” = 300 de euro.

Cei 300 de euro reprezintă contribuţia medie lunară (achitată pe parcursul celor 40 de ani de muncă), rezultată prin actualizarea pe baza „coeficienţilor de actualizare unici”, aceeaşi pe ţară, care se aplică în calculul tuturor pensiilor, pentru orice contribuţie achitată, fără discriminări, fără excepţii.

Pentru a se înţelege şi mai bine problema în discuţie, facem şi precizarea că, privit punctual, deci nu ca o medie, cu o cotă lunară de contribuţie pentru pensie, datorată de angajat şi de angajator, de 30%, o contribuţie lunară pentru pensie de 300 de euro ar rezulta dintr-un salariu brut de 1.000 de euro.

2. Dobânda lunară = „d%” = 0,5%.

Dobânda de calcul, lunară, de 0,5%, rezultă din calculul, ca o medie a dobânzilor lunare efectiv înregistrate în cele 480 de luni de cotizare, dobânzi lunare care sunt unic, aceleaşi pe ţară, care se aplică în calculul tuturor pensiilor, pentru orice contribuţie achitată, fără discriminări, fără excepţii.

3. Perioada de cotizare la sistemul public de pensii = „n” = 480 de luni.

Formula STANDARD de calcul a dobânzii compuse pe baza: contribuţiei lunare de „x”, cu dobânda lunară de „d%”, pe perioada de cotizare de „n” luni.

2. Calculul dobânzii compuse,

pe exemplul contribuţiei lunare la sistemul public de pensii.

Când vei vedea pe cineva că-i bătrân şi singur, nu (mai) întreba nimic; totul (îi) merge rău”.

(Philistion, Comp. Men. et Phil., p. 358).

1. Contribuţia lunară la sistemul public de pensii = „x” = 300 de euro.

2. Dobânda = „d%” = 0,5% lunară.

3. Perioada de cotizare la sistemul public de pensii = „n” = 40 de ani = 480 de luni.

Calcul „pe cumulat, a dobânzii capitalizate şi a contribuţiei achitate” cu o contribuţia lunară de 300 de euro, cu o dobândă lunară de 0,5% (= 6% anual), pe perioada de cotizare de 480 de luni (= 40 de ani).

=

euro.

Din totalul sumei capitalizate, de 600.434 de euro:

1) contribuţia achitată pe parcursul celor 40 de ani de muncă (adică de 40 de ani x 12 luni anual = 480 de luni) = 480 luni x 300 euro lunar = 144.000 de euro;

2) dobânda capitalizată (cu un nivel al dobânzii de 0,5% lunar, calculată la fondul de pensii constituit lună de lună, pe parcursul celor 40 de ani de cotizare) = 600.434 – 144.000 = 456.000 de euro.

3. Concluzii.

Ticăloşia câtorva este o nenorocire pentru toţi”. (Syrus, 663).

Considerând că persoana din acest exemplu a cotizat până la vârsta de 65 de ani, după care mai trăieşte 20 de ani (adică 240 de luni), respectiv până la vârsta de 85 de ani, perioadă pe care i se cuvine, sub formă de pensie, suma capitalizată, de 600.434 de euro, rezultă că pensia lunară cuvenită acestei persoane = 600.434 : 240 de luni (adică la 20 de ani) = 2.502 euro lunar.

În realitate pensia lunară acordată acestui pensionar era, până la 1 februarie 2017, de numai circa 10% din drepturile reale ce i se cuvin, adică în jur de 250 de euro lunar, iar după 1 februarie 2017, de numai circa 15% din drepturile reale ce i se cuvin, adică în jur de 375 de euro lunar.

În cazul, mult mai real, în care se consideră că această persoană mai trăieşte numai 10 de ani după ieşirea la pensie (acestea fiind marea majoritate a cazurilor), adică mănâncă pensie până la vârsta de 75 de ani (în România, în anul 2010, speranța medie de viață a fost de 70 de ani la bărbați și de 77,1 ani la femei,), pensia lunară cuvenită acesteia = 600.434 : 120 de luni (adică la 20 de ani) = 5.004 euro lunar.

În realitate pensia lunară acordată acestui pensionar (care reprezintă situaţia reală a 98% dintre pensionarii oneşti din România) era, până la 1 februarie 2017, de numai circa 5% din drepturile reale ce i se cuvin, adică în jur de 250 de euro lunar, iar după 1 februarie 2017, de numai circa 7,50% din drepturile reale ce i se cuvin, adică în jur de 375 de euro lunar.

Calculată pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă, diferenţa de 4.629 de euro care rezultă dintre (1) pensia lunară cuvenită acestui pensionar, de 5.004 euro lunar, şi (2) pensia derizorie efectiv acordată, în jur de 375 de euro lunar, reprezintă, efectiv şi în mod real, un furt grosolan din drepturile reale de pensie al celor care au muncit mult, până la 40 – 45 de ani, şi din greu.

Unde se găseşte această diferenţă ?

Lăsând la o parte celelalte cauze (precum risipa şi furtul grosolan din banul public etc.), o parte importantă din această diferenţă se găseşte în „Jaful din sistemul public de pensii” săvârşit de către „demnitarii de lux”, de către „suprastatalii ipocriţi”, care s-au situat mai presus de lege, care au legiferat, prin „legi speciale”, direct sau prin interpuşi, pentru propriul interes, în scop fraudulos, prin stabilirea, în mod abuziv, a unor pensii lunare de până la 36.000 de lei RON, pensii care, în unele cazuri, sunt de până la de 10 ori mai mici faţă de cele care ar rezulta pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă.

Raportul dintre (1) pensia lunară, de 2.502 euro, şi (2) contribuţia medie lunară, de 300 de euro, este de 2.502 : 300 = 8,34, care poate fi folosit ca un indicator (pe cât de important, pe atât de real) în a avea o imagine despre nivelul la care ar fi pensia fiecăruia în condiţiile în care aceasta s-ar calcula pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă.

Exemplu. Salariul brut al unui salariat = 2.000 de lei. Cota lunară de contribuţie pentru pensie, datorată de angajat şi de angajator = 30%. Contribuţia lunară = 2.000 30% = 600 de lei. Pensia ce rezultă = 600 x 8,34 = 5.004 lei, cu totul altceva faţă de pensia de circa 1.500 de lei rezultată până la 1 februarie 2017.

Elementele de mai sus sunt diferite de la o persoană la alta, diferenţele cele mai mari fiind date de:

1) perioada de cotizare (vechimea în muncă): sunt persoane care au cotizat până la 45 de ani de muncă, dintre care unele au continuat / continuă să desfăşoare activitate, şi să plătească contribuţia pentru pensie, şi după ieşirea la pensie (după vârstă standard de pensionare, obligatorie);

2) grupa de muncă în care s-a desfăşurat (se desfăşoară) activitatea, pentru care diferenţele de contribuţii au fost şi sunt deosebit de mari. Spre exemplu, au fost perioade în care contribuţia pentru pensie totală a ajuns până la 41,5% (a se vedea, spre exemplu, Legea nr. 519/2003, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, art. 23).

În acest material voi prezenta câteva dintre ticăloşiile săvârşite în stabilirea pensiilor.

Pentru a discuta, pe concret, despre câteva dintre ticăloşiile săvârşite în stabilirea pensiilor, voi porni de la situaţia personală a subsemnatului.

Pensia brută, de 1.681 de lei, şi netă de 1.528 de lei, mi-a fost stabilită, începând cu 20 septembrie 2012, în condiţiile în care am plătit, timp de peste 40 de ani, impozitele şi contribuţiile sociale obligatorii pentru veniturile obţinute din 3 surse, respectiv din calitatea: 1) de salariat; 2) de conferenţiar universitar doctor; 3) de autor din publicarea a aproape 100 de cărţi şi a peste 1.200 de articole (uşor de verificat pe Internet accesând N. Grigorie Lăcriţa).

La data pensionării subsemnatului, pensia maximă era, de mai mulţi ani, şi mai este şi în anul 2017, de circa 36.000 de lei RON, deci de 36.000 : 1681 = 21,42 de ori decât a subsemnatului, în condiţiile în care: 1) contribuţiile efective ale subsemnatului au fost fie (aproape) egale cu ale unora dintre beneficiarii unor asemenea pensii, fie chiar mai mari; 2) timpul de cotizare al meu a fost aproape dublu decât al unora dintre respectivii mega-pensionari.

Am făcut aceste precizări pentru a se înţelege cât mai bine numeroasele şi gravele inechităţi, discriminări şi ticăloşii săvârşite, prin lege, cu bună ştiinţă, în sistemul de pensii din România.

4. Principalele inechităţi, discriminări, privilegii şi fraude, săvârşite în România, prin legislaţia pensiilor.

Principalele inechităţi, discriminări, privilegii şi fraude, săvârşite în România, prin legislaţia pensiilor, s-au făcut de către „demnitarii de lux”, de către „suprastatalii ipocriţi, care au legiferat, direct sau prin interpuşi, pentru propriul interes, în scop fraudulos” prin:

1. Situarea lor mai presus de lege şi prin stabilirea, în mod abuziv, pentru propriul interes, a unor venituri salariale chiar de peste 30.000 de euro lunar, şi a unor pensii lunare de până la 36.000 de lei RON (mass-media a relatat pe larg despre asemenea venituri salariale şi pensii exorbitante, care pot fi văzute cu uşurinţă şi pe Internet).

Veniturile salariale şi pensiile exorbitante şi necuvenite încasate de bugetarii de lux, situaţi mai presus de lege, reprezintă, în realitate, un furt de la cei cărora le este foame şi nu au ce mânca”.

(N. Grigorie Lăcriţa).

Spre exemplu, aşa după cum a relatat pe larg mass-media (a se vedea, de pildă, textul apărut în Hotnews.ro. despre veniturile salariaților ASF), în anul 2012 preşedintele Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), numit în funcţie după criterii politicianiste, a avut un salariu lunar de peste 30.000 de euro, iar în lunile noiembrie şi decembrie 2012 a încasat, cu prime şi cu sporuri, un venit total de 151.851 de euro (adică aproape 76.000 de euro într-o lună).

În ultimele două luni ale anului 2013, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), numit în funcţie tot după criterii politicianiste, a încasat un venit brut total de 72.094 de euro, iar prim-vicepreşedintele 69.043 de euro, dintre care 50.946 de euro în luna decembrie 2013.

Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi,

se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”

(Mihai Eminescu despre politică).

2. Neaplicarea acestora a vârstei standard de pensionare, care se aplică milioanelor de salariaţi din această ţară. Pentru unii dintre aceştia nici nu se prevede, prin lege, o limită de vârstă pentru pensionarea obligatorie, precum pentru 99,99 % dintre salariaţii acestei ţări.

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru”. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie).

3. Neplata, de către aceştia, pe parcursul anilor de muncă, a contribuţiei pentru pensie la venitul brut, aşa cum plătesc milioanele de salariaţi, ci la o sumă derizorie, ridicolă faţă de venitul brut al lor, respectiv la „echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

Ce sunt domniile fără justiţie dreaptă decât nişte tâlhării?” (Augustinus).

4. Necalcularea pensiei acestora pe baza contribuţiilor efectiv achitate pe parcursul anilor de muncă, aşa cum se calculează pentru milioanele de salariaţi, ci pe baza unor venituri pe cât de exorbitante, pe atât de nemeritate şi de bine aranjate în acest scop (fraudulos).

Hoţii care fură de la particulari îşi duc viaţa în lanţuri, pe când

tâlharii poporului trăiesc în aur şi în purpură”. (Cato, La Pichon, Hist., 124).

5. Folosirea, în calculul pensiilor acestora, în mod pervers, ipocrit şi fraudulos, a unor principii cu totul diferite faţă de cele aplicate milioanelor de salariaţi şi de pensionari, atât în calculul contribuţiilor, cât şi în stabilirea pensiilor, respectiv:

5.1. Când este vorba de plata contribuţiilor, aceştia şi-au redus, prin lege, baza de calcul la venituri derizorii faţă de venitul lor brut, respectiv la „echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

[…]Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns! / A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns / Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău! / Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,  / Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, / Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi. / Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii,[…]”. (Alexandru Vlahuţă, „Cârmacii”).

5.2. Când este vorba de stabilirea pensiilor, aceştia şi-au mărit, prin lege, baza de calcul la venituri exorbitante, pe baza veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni, şi chiar pe baza veniturilor brute realizate în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în care au avut grijă să includă prime, premii, sporuri, stimulente etc., nu numai din anul respectiv, dar chiar şi din anii anteriori (la asemenea pensii exorbitante nu se putea ajunge fără asemenea tâlhării legislative).

Spuma asta-nveninată, astă clică, ăst gunoi, care-a ajuns a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!

ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie, numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

prea şi-au arătat arama sfâşiind această ţară, prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară”.

(Prelucrare de N. Grigorie Lăcriţa după Scrisoarea III-a, de M. Eminescu).

6. Legea prevede că atât deducerea (scutirea, de 1.000 de lei în anul 2016) la calculul impozitului, cât şi scutirea (deducerea, de 741 de lei în anul 2016) la calculul contribuţiei de sănătate, se acordă, fără nicio deosebire, atât pensiilor derizorii, de câteva sute de lei, cât şi pensiilor exorbitante, de până la 36.000 de lei.

Pitagora, în „Legile morale şi politice”, atrăgea atenţia, încă de acum 2.500 de ani !?:

Popor. Nu îngădui ca legea să fie masca cu ajutorul căreia cârmuitorii să tiranizeze nestânjeniţi”.„

Popor. Nu păstraţi nişte cameleoni pe post de cârmuitori”.

7. Elaborarea de „legi speciale”, de către „bugetarii de lux, situaţi mai presus de lege”, pentru ca aceştia să beneficieze: 1) pe perioada cât sunt în activitate, de venituri pe cât de exorbitante, pe atât de necuvenite, şi 2) după ieşirea la pensie, de pensii fabuloase şi nelegale, nelegale prin faptul că nu sunt corelate cu contribuţiile achitate pe parcursul anilor de muncă.

Elaborarea de „legi speciale”, de către „bugetarii de lux, situaţi mai presus de lege”, pentru a beneficia de pensii exorbitante, prin a se lua din contribuţiile achitate de milioanele de „pensionarii de rând”, care au muncit mult, până la 40 – 47 de ani, şi din greu, şi cărora li se acordă pensii derizorii, sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se frânează dezvoltarea unei ţări întregi şi se afectează, uneori pentru zeci de ani, viitorul ei.

Când domnesc nelegiuiţii, oamenii se prăpădesc”. sau „Domnia nelegiuiţilor, înseamnă ruina oamenilor”.

(Vulgata, Proverbia., 28, 12).

Într-un stat cu adevărat de drept, cu o Curte Constituţională depolitizată, în care membrii acesteia

(1) nu sunt numiţi după criterii politice, ci după criteriile valorii-muncă, ale cinstei şi ale meritului profesional,

(2) nu sunt situaţi mai presus de lege,

(3) cărora li se aplică aceeaşi lege unică (ce se aplică tuturor cetăţenilor) în stabilirea veniturilor salariale, a pensiilor, a vârstei de pensionare, şi a oricăror drepturi din muncă,

(4) nu acceptă, nici pentru ei, nici pentru alţii, existenţa de legi speciale prin care se acordă, discriminatoriu, privilegii,

(5) respectă şi militează cu fermitate pentru aplicarea întocmai a „Art. 16. Egalitatea în drepturi” din Constituţia României prin care se dispune clar, precis şi la modul imperativ că „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, şi „(2) Nimeni nu este mai presus de lege”, într-un asemenea stat, cu adevărat de drept, toate legile speciale prin care se acordă privilegii discriminatorii, iraţionale şi frauduloase sunt declarate neconstituţionale şi, pe cale de consecinţă, nu există.

Tot Pitagora, în „Legile morale şi politice”, încă de acum 2.500 de ani !?, atrăgea atenţia::

Popor! Crimele şi nenorocirile ce ţi se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli;

rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferinţelor pe care le înduri”, şi

Democraţia încetează să mai existe de îndată ce răii pun mâna pe cârmă sau piciorul în senat”.

 

Bibliografie.

Grigorie N. Lăcriţa. Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate. Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1. 194 pg.

Grigorie N. Lăcriţa (coordonator). Nedeluţ Marinel, Anghel Daniel Florin, Pop Vasile Radu, Bogaciu Daniel, Dinescu Emilian, Rizea Marinel, Florescu Nicu, Popeangă Gabriel, Filip Alexandru Bogdan. Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul. Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0698-1, 164 pg.

Grigorie N. Lăcriţa (coordonator), Celea Sorin, Celea Oana, Celea Lucian-Dorin. Prevederi inechitabile şi inaplicabile conţinute în legislaţia asigurărilor sociale de sănătate. Editura Sitech, Craiova, 2004. ISBN 973-657-745-7. 78 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Codul muncii pe înţelesul tuturor. Editor Tribuna economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-035-04. 172 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Contribuţiile bugetare. Probleme şi soluţii practice. Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-036-2. 174 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Fiscalitate. Realităţi. Inechităţi. Paradoxuri. Necesităţi. Soluţii practice. Editura Sitech, Craiova, 2006. ISBN 973-746-194-0. 460 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Obligaţii salariale datorate de angajat şi angajator. Editor Tribuna economică, Bucureşti, 2006, ISBN (10) 973-688-056-7; ISBN (13) 978-973-688-056-8. 176 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Contribuţiile bugetare. Editor Tribuna economică, Bucureşti, 2006. ISBN (10) 973-688-051-6. ISBN (13) 978-973-688-051-3. 94 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Codul muncii. Drepturi. Obligaţii. Răspunderi. Editor Tribuna economică, Bucureşti, 2006. ISBN (10) 973-688-068-0. ISBN (13) 978-973-688-068-1. 284 pg.

Grigorie N. Lăcriţa (coordonator), Pucă Iulian, Şorop Alexandru Ovidiu. Soluţii la probleme controversate de fiscalitate. Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2006, ISBN 973-30-1667-5. ISBN 978-973-30-1667-0. 234 pg.

Grigorie N. Lăcriţa. Fiscalitate. Controverse şi soluţii. Editura Irecson, Bucureşti, 2007. ISBN 978-973-7694-17-1. 316 pg.

1 Pentru cei care doresc o amplă documentare pe această problemă, le recomand articolele şi cărţile din Bibliografie.