Seceta face ravagii în judeţul Dolj. "Sahara Olteniei" se extinde. A plouat, dar prea puţin. Agricultorii din judeţ sunt cei mai afectaţi.
Culturi de peste 10.000 de hectare de teren sunt afectate de lipsa precipitaţiilor, în Dolj. Informaţia vine din partea Direcţiei Agricole Dolj. Sunt afectate culturile de porumb, floarea-soarelui şi soia. Sunt şi suprafeţe de pe care se poate recolta, la floarea-soarelui se estimează la 1200 kg per hectar, anunţă reprezentanţii Direcţiei Agricole. Majoritatea culturilor sunt afectate în proporţie de 60-80 %, însă sunt şi culturi calamitate, afectate în totalitate.
“Culturile afectate de secetă până ieri (n.r.-marţi) depăşeau 10.000 de hectare, în comunele Carpen, Goieşti, Calopăr, Bulzeşti, Mischii, Melineşti, Greceşti, Giubega, Negoi, Sadova, în general situaţia este mai critică în zona de Nord unde sunt culturi calamitate, respectiv Goieşti, Bulzeşti, Mischii, Melineşti, Greceşti. Oricum fenomenul se extinde din moment ce persistă canicula şi seceta pedologică şi atmosferică, automat suprafeţele vor fi afectate. Federaţia OUAI a irigat Măceş, Segarcea, Bârca, Padea, Gighera, Măceşu de Sus. Au irigat cultura de porumb pe o suprafaţă de 34.861 de hectare. Această organizaţie este în Nedeea-Măceşu. Datele sunt preluate de la ANIF în data de 10.08.2015. Mai este Organizaţia Calafat-Băileşti şi au irigat pe Maglavit, Moţăţei-Gară, porumb, 17.300 hectare şi soia, o suprafaţă mai mică”, a declarat ing. Liliana Săvulea, director executiv Direcţia Agricolă Dolj.
Situaţia este mai gravă în Nord şi N-V judeţului. Sunt aproape toate comunele afectate din această zonă.
„Gradul de afectare la marea majoritatea a comunelor este în proporţie de 60%-80 % la porumb şi floarea-soarelui. Sunt suprafeţe de porumb afectate şi 100%, de exemplu la Mischii şi Carpen”, a precizat Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt Direcţia Agricolă Dolj.
Seceta pedologică în diferite stadii ale sale se va extinde şi pe termen scurt, până pe 17 august, în aceste condiţii lucrările agricole în câmp urmând să se desfăşoare cu dificultate.
Veştile nu sunt îmbucurătoare
Din punct de vedere agrometeorologic, prognoza de specialitate relevă faptul că în cultura de porumb conţinutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 centimetri va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) pe aproape întreg teritoriul agricol, cu excepţia unor suprafeţe din nordul, centrul şi sudul Transilvaniei, unde aprovizionarea cu apă a solului se va situa în limite satisfăcătoare. În condiţiile menţinerii unor deficite de umiditate în sol şi temperaturilor ridicate ale aerului, starea de vegetaţie a culturilor prăşitoare neirigate (porumb, floarea-soarelui), pe suprafeţele agricole din sudul, sud-estul, estul şi vestul ţării, se va deprecia în continuare, semnalându-se fenomenele de ofilire temporară şi uscare parţială a aparatului foliar, ştiuleţi slab dezvoltaţi şi incomplet formaţi la porumb, precum şi seminţe seci la floarea-soarelui.
Ploi slabe cantitativ pe 15, 16 şi 20 august, în Oltenia
Astăzi, 14 august, trei judeţe ale Olteniei sunt sub cod galben de caniculă. Este vorba de Olt, Dolj, Mehedinţi. Vineri, 14 august, în Banat, Crişana, Maramureş, vestul Transilvaniei, vestul şi sudul Olteniei şi sud-vestul Munteniei, temperaturile maxime vor atinge din nou 35….37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. După data de 14 august valorile termice scad până la 29 grade pe 16 august, în Oltenia.
După data de 14 august, temperaturile scad până la o medie de 27 grade pe 16 august. Din 17 august valorile diurne vor creşte uşor, iar în a doua săptămână a intervalului de prognoză (15-25 august) se vor situa, în medie, între 30 şi 32 de grade. Temperaturile minime vor fi de aproximativ 18 grade în primele nopţi, apoi se vor încadra între 15 şi 17 grade Celsius.
Agricultorii vor răsufla mai uşuraţi în zilele de 15,16 şi 20 august când vor fi ploi, în general slabe cantitativ, în Oltenia.
Deşertificarea Doljului
Încă din anul 1977, Doljul trece printr-un amplu proces de deşertificare. În judeţul nostru, cea mai afectată zonă este cea cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Această zonă se întinde pe o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă, cel puţin părţii sudice a Doljului, caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). An de an, seceta afectează agricultura Doljului. Producţia este tot mai scăzută. În grădinile lor oamenii fie şi-au instalat sisteme de irigaţii, fie au improvizat unele.
În 2013, potrivit unei centralizări a ANIF Dolj, au fost contractate 18.000 de hectare de teren, din 160.000 de hectare – suprafaţa pe care ANIF ar putea-o iriga. La nivelul judeţului Dolj au fost constituite şi câteva zeci de organizaţii ale udătorilor, însă nu toate sunt funcţionale.
Deşertificarea este considerată una din principalele probleme socio-economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară.
