Bolile psihice sunt multiple şi ne afectează pe toţi, indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau clasă socială. Stresul cotidian, nemulţumirile zilnice şi dorinţa asiduă de a avea o viaţă perfectă ne aduce uneori la uşa psihiatrului, de care nu ar trebui să ne temem. Faptul că admitem că suntem bolnavi reprezintă primul pas spre vindecare.
Poate una dintre cele mai frecvente boli psihice care afectează populaţia la nivel global, în ultimul deceniu, este atacul de panică. O boală care, spune psihiatrul, debutează la 15-19 ani şi are la bază tulburările anxioase. Într-o discuţie cu reporterii „Jurnalul Olteniei”, Lidia Şiuinea, medic psihiatru rezident la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova, ne-a vorbit despre această boală, cum poate fi tratată sau prevenită, dar şi dacă atacul de panică poate duce la moarte.
“Tulburările anxioase reprezintă cele mai frecvente afecţiuni psihiatrice. Prevalenţa pentru tulburările anxioase este de 10-15% în populaţia generală. Prevalenţa atacului de panică în populaţia generală este de 1-5%, predominând la femei (femei/bărbaţi 2:1). Vârsta medie de debut este 15-19 ani sau la adultul tânăr”, mărturiseşte Lidia Şiuinea
Întrebat cum ne dăm seama dacă anxietatea pe care o trăim la un moment dat este normală sau patologică, medicul ne răspunde că anxietatea normală apare ca răspuns tranzitoriu la experienţe noi, la schimbări, la stres fiind o experienţă subiectivă cotidiană ce defineşte fiinţa umană.
“Spre deosebire de anxietatea normală, cea patologică este (prin intensitate şi durată) un răspuns inadecvat la un stimul dat sau anticipat, real ori imaginar. Anxietatea patologică depăşeşte capacitatea individului de a se adapta; în unele condiţii poate deveni chiar invalidantă. Tulburarea de panică constă în apariţia atacurilor de panică: forma moderată cu cel puţin 4 atacuri în decurs de 4 săptămâni, iar forma severă cu 4 atacuri/săptămână în decurs de 4 săptămâni”, continuă psihiatrul
Atacul de panică este o boală care începe brusc cu anxietate intensă, progresivă, care atinge intensitatea extremă în cel mult 10 minute şi asociază simptome specifice, spune specialistul.
“Cel puţin patru dintre următoarele simptome asociază pacientul care suferă de atact de panică:
– simptome cardiace (tahicardie, palpitaţii, durere toracică)
– simptome respiratorii (dispnee, senzaţie alarmantă de sufocare)
– simptome gastro-intestinale (greaţă)
-simptome vegetative (transpiraţie, frisoane)
– simptome neurologice (tremurături, ameţeală, parestezii, lipotimii)
– simptome psihice (teama de a înnebuni, de moarte iminentă, de a pierde controlul)”, admite Lidia Şiuinea
Lidia Şiuinea continuă şi ne spune că atacul de panică poate apărea în contextul anxietăţii generalizate (în special seara şi noaptea), al tulburărilor fobice (la contactul cu obiectul fobogen), în depresie (predominant dimineaţa) şi în cadrul altor tulburări psihice (schizofrenie, tulburare bipolară).
„Consecutiv primul atac de panică apare de regulă o teamă anticipatorie de alte atacuri, astfel că pacientul evită situaţiile de care leagă primul atac”, adaugă psihiatrul
Consecinţele unui atac de panică
Drogurile, alcoolul şi depresia sunt factorii externi care dau complicaţii la majoritatea pacienţilor, spune specialistul. Totodată, pacienţi au un grad mare de risc în ceea ce priveşte suicidul.
“Depresia complică evoluţia în până la 65% din cazuri ca şi adicţia la alcool sau alte droguri (20-40% din pacienţi). Complicaţiile fobice apar la majoritatea pacienţilor, însă cea mai serioasă este agorafobia (teama de a fi în locuri publice). De asemenea, riscul suicidului este semnificativ crescut în rândul subiecţilor care suferă atacuri de panică”, mai spune Lidia Şiuinea
Atacul de panică nu duce la deces
Totuşi, medicul psihiatru rezident la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova ne atrage atenţia cum că atacul de panică nu duce la deces. Chiar dacă în timpul atacului de panică, pacientul simte iminenţa morţii, ele sunt trăiri care nu pot conduce la deces.
„Cu siguranţă atacul de panică nu duce la decesul pacientul. Deşi în cursul atacului de panică pacientul experimentează senzaţii de sufocare, dureri în diverse zone ale corpului, imaginează eventualităţi negative grave ale evoluţiei stării sale, în principiu iminenţa morţii, toate acestea sunt trăiri subiective, drept urmare nu pot duce la decesul subiectului.”, ne linişteşte psihiatrul
Psihiatrul admite faptul că oamenii ar trebui să ceară ajutorul specialistului în momentul în care găsesc în trăirile lor o parte din simptomele mai sus menţionate.
„Cu atât mai mult cu cât atacul de panică interferă cu activitatea socio-profesională, familială, diminuă stima de sine a individului, ajungând uneori să capete proporţii invalidante, pacientul ar trebui să meargă la medic. Evoluţia devine cronică dacă boala nu este tratată, simptomatologia agravându-se după al doilea atac de panică”, Lidia Şiuinea.
Se poate duce o viaţă normală
Psihiatrul îi linişteşte pe aceia care suferă, deja, de această afecţiune şi le transmite că şi afectaţi de această boală, ei pot duce o viaţă normală pentru că atacul de panică poate fi tratat.
„Sigur că pacientul poate duce o viaţă normală. Atacul de panică poate fi tratat. Obiectivele terapeutice vizează diminuarea anxietăţii paroxistice din atacul de panică, a celei anticipatorii, a conduitelor de evitare. Primul obiectiv este imediat, celelalte sunt pe termen lung. Atacul de panică se tratează farmacologic. În general schema terapeutică conţine o benzodiazepină (care acţionează rapid asupra anxietăţii) şi un antidepresiv care inhibă selectiv recaptarea serotoninei. La acestea se poate asocia sau nu psihoterapia. Este important ca pacientul să nu întrerupă administrarea medicaţiei decât la indicaţia medicului psihiatru”, mai spune psihiatrul
În încheiere, Lidia Şiuinea, medic psihiatru rezident la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova, spune că atacul de panică poate fi prevenit dacă se elimină din viaţa de zi cu zi consumul anumitor substanţe.
“Subiecţii care suferă atacuri de panică trebuie să evite alcoolul, substanţele psihoactive precum cafeina, drogurile, energizantele întrucât acestea pot declanşa sau pot agrava un atac de panică”, concluzionează Lidia Şiuinea, medic psihiatru rezident la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova.
