Colesterolul reprezintă un constituent al membranei celulare şi face parte din categoria lipidelor. Colesterolul, crescut sau scăzut, din organism reprezintă o ameninţare mare pentru inimă ce poate conduce la bolile cardiovasculare(BCV). Acestea reprezintă o multitudine de boli ce afectează inima şi vasele de sânge, printre acestea numărându-se cardiopatia ischemică (CI), afecţiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arterială (presiunea ridicată a sângelui) sau boala arterială periferică (BAP), atescleroză, diabet zaharat, obezitate sau sindroame dislipidemice severe. BCV sunt asociate cu atacurile de cord (infarctul miocardic), angina şi accidentele vasculare cerebrale.
„Creşterea colesterolului seric reprezintă un risc major şi menţinerea în limite normale intră în măsurile de prevenire primară sau secundară a bolilor cardiovasculare. Colesterolul pătrunde permanent din sânge în peretele arterelor şi de asemenea tot permanent el este înlăturat, astfel că trece din nou în sânge şi ulterior la ficat unde el se sintetizează dar se şi elimină(metabolizează). Se discută actual foarte mult despre colesterol rău şi colesterol bun. Există un singur colesterol care pătrunde în peretele arterelor cuplat cu substanţe(lipoproteine) de o anumită formă LDL Colesterol. În schimb colesteroul este extras din peretele arterial prin cuplare cu alte molecue HDL Colesterol. Astfel dacă măsurăm nivelul sanguin de LDL Colesterol avem o măsură de a aprecia riscul de a pătrunde mai mult colesterol de perete arterial de unde şi denumirea de colesterol rău. În schimb cu cât cantitatea de HDL colesterol este mai mare cu atât suntem mai protejaţi de apariţia şi progresia atesclerozei, de unde şi denumirea despre colesterolul bun”, a spus Marius Davidescu, medic cardiolog.
În general colesterolul seric se recomandă a avea valori normale mai mici de 200 mg/dl, iar la persoanele care au deja o afecţiune cardiacă, valorile recomandate sunt mai mici de 155 mg/dl. Consumul de alcool în cantităţi moderate, deşi nu duce la scăderea LDL colesterol, ar putea creşte în schimb HDL colesterol. În ceea ce priveşte reducerea nivelului de trigliceride acest lucru se realizează prin scăderea numărului de calorii, reducând consumul zilnic de dulciuri, de pâine, de paste făinoase şi de alcool.
„În sânge există şi o grăsime lipidică, numită trigliceridă, care nu determină în mod direct apariţia atesclerozei, dar favorizează o eventuală apariţie. Trigliceridele sunt crescute în special la persoanele care mănâncă mult-indigestie crescută de calorii-, la pacienţii care au supragreutate sau obezitate, la diabetici sau la cei care au un consum zilnic crescut de alcool. Trigliceridele cresc atunci când există o cantitate prea mare de mâncare în 24 de ore, mai ales atunci când conţine glucide, şi în special dulciuri rafinate: ciocolată, prăjituri, bomboane etc. Valorile considerate normale sunt mai mici de 150mg/dl. Valorile mai mari de 150 mg/dl pot contribui la creşterea riscului de ateroscleroză. HDL colesterol scade atunci când persoanele sunt sedentare şi se alimentează excesiv. De asemenea la femei, după menopauză, se înregistrează o scădere semnificativă de HDL colesterol”, spune medicul cardiolog.
Cauzele pentru creşterea nivelului colesterolului sunt: tipul de alimente consumate – grăsimile animale, pâinea, dulciurile, pastele făinoase – lipsa de efort fizic, fumatul, obezitatea, dar o dietă corespunzătoare oferă organismului protecţie împotriva colesterolului.
„În proporţie de 60-80 % nivelul sanguin de colesterol, care este rezultatul sintezei sale la nivelul ficatului este determinat genetic, adică este moştenit. În proporţie de 20% colesterolul este influenţat şi de alimentaţie. El se găseşte în special în alimentele de origine animală, predominant în carnea grasă care provine de la porcine sau vânat şi în toate grăsimile, unt, slănină, smântână, frişcă. De asemenea trebuie menţionat că gălbenuşul de ou conţine o mare cantitate de colesterol. Astfel un consum zilnic şi excesiv de ouă, poate contribui la creşterea colesterolului seric. În schimb carnea de pasăre, în afara pielii care are o cantitatea mare de colesterol, peştele sau uleiurile vegetale au o cantitate minimă sau absentă de colesterol, ceea ce face ca acestea să fie recomandate în alimentaţia noastră zilnică, cu atât mai mult dacă persoanele au şi o afecţiune cardiacă. Valorile colesterolului pot fi scăzute atât prin măsuri nemedicamentoase, cât şi medicamentoase. Printe măsurile nemedicamentoase dieta este cea mai importantă, în special dieta bogată în fructe şi legume”, a mai spus Marius Davidescu, medic cardiolog.
Principala cauză a deceselor survenite în ultimii ani o reprezintă bolile cardiovasculare.
