Doljenii continuă să meargă la medic pentru a afla dacă sunt sau nu purtători ai viruslui HIV.
Problematica infectării cu HIV la nivelul judeţului Dolj a apărut după ce un tânăr din Segarcea, purtător al virusului a infectat conştient mai multe persoane. S-a aflat de boala tânărului, abia, după ce acesta a decedat.
Mediatizarea cazului a avut un efect pozitiv, tot mai mulţi doljeni solicitând să le fie făcute analize.
În februarie, potrivit DSP Dolj, în judeţul nostru au fost efectuate 1.388 testări. Patru au ieşit pozitive.
Categorii de testare : Bolnavi cu alte boli cu transmitere sexuala=1 test /0 pozitiv; Bolnavi cu TBC=27 teste /2 pozitive; Gravide=440 teste /0 pozitive; Donatori de sange=711 teste /0 pozitiv; Hemodializati=11 teste /0 pozitive; Control prenuptial=26 teste /0 pozitive; Personal medical=7 teste/0 pozitive; Persoane care au avut contact cu o persoana infectata cu virusul HIV = 4 teste /1 pozitiv; Testari ocazionale (în scop diagnostic sau expuneri accidentale)= 13 teste /1 pozitiv; La cerere = 148 teste /0 pozitive.
Arată un raport al DSP Dolj
La sfârşitul anului trecut erau înregistrate circa 300 de cazuri de HIV/SIDA în judeţul Dolj.
Conform unui raport naţional de monitorizare a HIV/SIDA, la sfârşitul anului 2013 au fost înregistrate din 1985 un total cumulat de 19.261 de cazuri de HIV şi SIDA, aproape jumătate dintre ele (9.946), fiind diagnosticate la copii (0-14 ani), potrivit unor date publicate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj în luna decembrie.
Numărul de persoane care trăiesc cu HIV/SIDA în 2013 a fost de 12.273, mai mult de jumătate (7.012) fiind tineri adulţi cu vârsta cuprinsă între 20-29 de ani. Copiii (<14 ani) reprezintă 202 de cazuri, cu 7 cazuri în rândul nou-născuţilor (<12 luni).
Potrivit DSP Dolj, o analiză Kaplan-Meier efectuată la persoanele care au decedat din cauza SIDA în 2013 (n = 189), indică faptul că durata lor medie de supravieţuire a fost de 43.4 luni (IC= 95%, 42.1-44.6), cu 42.2 luni pentru bărbaţi şi 45.4 luni pentru femei.
Transmiterea sexuală a virusului HIV continuă să fie principala modalitate de transmitere a epidemiei în rândul adulţilor, urmată de transmiterea HIV.
La sfârşitul anului 2013, un nou proiect a fost depus la Ministerul Sănătăţii de către o echipă de membri CCM, Institutul Naţional de Boli Infectioase “Matei Balş”, Centrul român HIV/SIDA, Agenţiile ONU în România), care acoperă perioada 2014-2019. Documentul se adresează tuturor ariilor cuprinse în răspunsul SIDA, cu accent, însă, pe prevenirea HIV în rândul populaţiilor cu risc sporit şi integrarea socială a persoanelor HIV pozitive. Ministerul Sănătăţii a anunţat că principalele prevederi ale propunerii vor fi incluse în strategia naţionala de sănătate publică pentru perioada 2014-2020. În ciuda lipsei unei strategii sectoriale de SIDA, o parte din răspunsul SIDA a fost integrat în cadrul noii Strategii Naţionale Antidrog (2013-2020) propusă de către Agenţia Naţională Antidrog, la sfârşitul anului 2012, după o evaluare a strategiei anterioare (2005-2012).
Răspunsul naţional la SIDA a constat în următoarele:
a) Tratament şi îngrijire pentru persoanele care trăiesc cu HIV, implementat prin intermediul sectorului de sănătate publică, sub autoritatea Comisiei Naţionale SIDA a Ministerului Sănătăţii. b) Programele de prevenire destinate grupurilor vulnerabile, inclusiv femeile însărcinate, tineri, populaţiile la risc (în 2013 – 664.228,19) şi
c) Asistenţă socială şi sprijin pentru integrare socială pentru persoanele care trăiesc cu HIV.
Accesul universal la tratamentul şi îngrijirea SIDA a fost introdus în România în anul 2001. Programul a fost considerat un model în regiune şi a fost bazat pe angajamentul politic şi parteneriatul între autorităţile publice, companiile farmaceutice, pacienţi şi alte agenţii internaţionale. Numărul de pacienţi care beneficiază de tratament antiretroviral de calitate superioară a crescut de la 3.500 în 2001 la 8.809 la sfârşitul anului 2013. Acest lucru a fost posibil prin creşterea alocărilor bugetare, pe de o parte şi, pe de de altă parte, prin parteneriate cu companiile farmaceutice, care au oferit reduceri semnificative de preţuri şi donaţii. Ghidul ART 2013-2014 se străduieşte pentru o alocare rentabilă a resurselor, în contextul crizei economice şi a reducerilor care afectează bugetul naţional de sănătate. Ghidul are patru domenii de interes: tratamentul pacienţilor nou diagnosticaţi, femeile de vârstă reproductivă, pacienţii cu SIDA care dezvoltă simptomele neurologice şi cei cu eşecuri terapeutice din cauza expunerii la multiple regimuri de tratament. Două secţiuni noi au fost adăugate la Ghid: norme pentru tratamentul copiilor cu HIV şi dispoziţii pentru un program naţional de evaluare care vizează pacienţii cu SIDA cu simptome neurologice. O iniţiativă pentru a creşte aderenţa la tratament în rândul persoanelor HIV pozitive prin îmbunătăţirea relaţiilor pacient-medic, a fost implementată de către Institutul “Matei Balş”, Centrul Român HIV/SIDA şi Asociaţia Română Anti-SIDA, care au organizat în 2012-2013 un curs de comunicare medic-pacient concentrându-se din temele: beneficierea de creştere a aderării la tratamentul cu ARV, profilaxia transmiterii sexuale a HIV şi alte boli cu transmitere sexuală în rândul persoanelor HIV pozitive, sfaturi parentale pentru persoanele care trăiesc cu HIV care aşteaptă copii.
DSP Dolj
