joi, martie 28, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Tradiţiile – a fi sau a nu fi respectate?

Spre deosebire de Sărbătorile de Iarnă (Crăciun şi Revelion), atunci când există tendinţa unei mobilităţi mai crescute a orăşenilor către zonele turistice (munte, mare, străinătate etc.), Paştele este sărbătoarea care se petrece în familie.
Astfel, conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban, sunt hotărâte să îşi petreacă zilele libere de Paşte cu membrii familiei, fie în localitatea de domiciliu, fie la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu vârsta cuprinsă în intervalul 18-35 ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni. Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut.
Comparativ cu anul trecut, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 lei în 2014, faţă de 358 lei în 2013.

Tradiţia vopsirii ouălor în casă încă se păstrează în familiile orăşenilor

Vechea tradiţie a vopsirii ouălor în casă este respectată de către 64,8% dintre orăşenii intervievaţi. Cu toate acestea, oferta retailerilor vine în sprijinul a 17,2% dintre oameni care preferă să cumpere ouăle roşii din magazin fără a mai depune efortul de a le vopsi în casă. Dar, atunci când vorbim despre cozonac, tendinţa se schimbă, în sensul că acesta este cumpărat de aproape 50% dintre persoanele cuprinse în eşantion, numai 33,6% depunând efortul de a-l pregăti în casă.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Şi, chiar dacă, comparativ cu ouăle şi cozonacul, pasca şi drobul au destul de mulţi non-consumatori, cei mai mulţi dintre consumatorii acestor categorii de produse le pregătesc în gospodărie (34,0% pasca şi 42,8% drob). La polul opus se situează vinul, care este cumpărat de aproape 50% dintre orăşenii intervievaţi. Întrucât tradiţia de Paşte presupune consumul de carne de miel sau ied, aproape jumătate (49,0%) dintre cei intervievaţi intenţionează să cumpere acest tip de carne pentru a sărbători Învierea Domnului.
Mai mult de atât, numărul consumatorilor de carne de miel sau ied creşte dacă îi luăm în calcul şi pe cei 7,1% care primesc acest tip de carne de la familie/prieteni, dar şi pe cei 2,0% care cresc iezi sau miei în propria gospodărie.
Există totuşi şi orăşeni (5,3%) care nu îşi permit din punct de vedere financiar să achiziţioneze carnea tradiţională de Paşte. Cei care nu intenţionează să consume carne de miel sau ied cu ocazia Sărbătorilor Pascale, vor alege alternative mai ”economice” cum ar fi carnea de pui sau porc.

Pe lângă bucate tradiţionale, Paştele vine şi cu daruri pentru cei dragi

Cu ocazia Paştelui, aproape 70% dintre persoanele intervievate, din mediul urban, au declarat că intenţionează să cumpere cadouri celor dragi. Principalul ”beneficiar” al acestor cadouri este persoana iubită (soţul /soţia sau iubitul / iubita), peste 60% dintre oameni oferind ”perechii lor” daruri de Paşte. De asemenea, mai mult de jumătate dintre aceştia au declarat că vor oferi cadouri atât părinţilor (58,4%), cât şi copiilor / nepoţilor (57,7%). Dar, atunci când ne referim la familiile cu copii, principalul ”beneficiar” al cadourilor de Paşte devine copilul.
În ceea ce priveşte tipurile de cadouri pe care le vor oferi de Paşte celor dragi, cei mai mulţi dintre orăşenii intervievaţi vor opta pentru produse alimentare (ciocolată, cafea, dulciuri etc.), îmbrăcăminte, accesorii vestimentare, accesorii speciale pentru masa de Paşte (faţă de masă, pahare, şerveţele etc.) sau încălţăminte. Şi pentru că cel mai bun cadou este cel pe care ţi-l oferi singur, peste jumătate dintre persoanele intervievate au declarat că intenţionează să se înnoiască de Paşte, cumpărându-şi diverse obiecte vestimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte sau accesorii). Ca tendinţă, tinerii cu vârsta între 18 – 25 ani sunt mai dispuşi să investească în propria garderobă, respectând tradiţia de a te ”înnoi de Paşte”.

Peste 50% dintre cei intervievaţi nu vor primi beneficii suplimentare de la locul de muncă

Ca şi anul trecut, peste 50% dintre cei intervievaţi nu vor primi beneficii suplimentare de la locul de muncă. În acest an, persoanele active pe piaţa muncii nu se vor mai bucura de o minivacanţă similară celei din anul 2013, dovadă fiind şi procentul simţitor mai mic, faţă de anul precedent, al celor care vor avea zile libere suplimentare (5,2% în 2014 faţă de 16,7% în 2013).
De asemenea, comparativ cu anul 2013, angajatorii rămân, în general, la fel de reţinuţi în a acorda beneficii suplimentare cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
Cu toate acestea, 15,2% dintre persoanele intervievate, care sunt angajate, vor primi totuşi primă de Paşte în bani, în timp ce 11,2% dintre aceştia vor beneficia de tichete cadou şi 4,9% de produse cadou.

Postul Paştelui este practicat de peste 30% dintre persoanele intervievate

Privit ca o modalitate de curăţare a trupului, dar şi a sufletului, Postul Paştelui este practicat de peste 30% dintre persoanele intervievate în cel mai recent studiu realizat de către MEDNET Marketing Research Center.
În acest context, 27,1% dintre oameni postesc numai în anumite zile din perioada de post, în timp ce doar 4,5% respectă integral Postul Paştelui.

Ca tendinţă, cei mai mulţi dintre orăşenii intervievaţi, care postesc în această perioadă, preferă să consume fructe şi legume proaspete şi să gătească în casă mâncăruri de post. De asemenea, alimentaţia zilnică în perioada postului cuprinde şi conservele de legume (zacuscă, murături etc.), dulciurile, dar şi produsele procesate cum ar fi: brânzeturi, iaurturi, mezeluri etc. Trebuie menţionat faptul că, cea mai mare parte a orăşenilor care ţin postul Paştelui sunt mulţumiţi de diversitatea produselor de post din magazine (supermarket, hypermarket etc.). Cu toate acestea, există un mic procent de persoane care nu au fost pe deplin satisfăcute de produsele de post existente în comerţ. În general, acestea nu îşi doresc alte tipuri de produse ci, mai degrabă, şi-ar dori să găsească mai multe sortimente ale produselor deja existente pe piaţă: mai multe varietăţi de pate de post, mâncare gătită, mezeluri de post sau produse semipreparate de post etc.

Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional – urban, în perioada 4 – 8 aprilie 2014. Au fost intervievate 663 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,81%.
MEDNET Marketing Research Center reuneşte unii dintre cei mai buni specialişti în domeniile cercetării de piaţă si statisticii. Beneficiind de bogata experienţă individuală a membrilor săi (peste 20 ani experienţă în domeniu), MEDNET Marketing Research Center îşi propune în primul rând să ofere servicii de o calitate ireproşabilă clienţilor săi şi să adapteze continuu instrumentele specifice cercetării de piaţă la cerinţele actuale ale economiei româneşti. MEDNET Marketing Research Center este membru al ESOMAR (The World Association for Research Professionals) şi SORMA (Societatea Română de Marketing şi Cercetarea Opiniei Publice).

Politica