joi, martie 28, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

GRADUL DE IMPLICARE AL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN DEZVOLTAREA VOLUNTARIATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Mişcarea de voluntariat din România s-a dezvoltat constant în ultimii 21 de ani, anul 2001, Anul Internaţional al Voluntariatului, fiind un moment care a dat un impuls extraordinar acestei mişcări, atât prin adoptarea Legii 195/2001 (Legea Voluntariatului) – o formă de recunoaştere publică de care această mişcare avea nevoie pentru a se dezvolta, cât şi prin iniţierea unor proiecte de voluntariat constante, vizibile şi cu un impact din ce în ce mai mare, de tipul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului. La zece ani de la acest salt înainte al mişcării de voluntariat, s-a marcat Anul European al Voluntariatului 2011, un semnal al Comisiei Europene că voluntariatul şi-a câştigat un rol important pe agenda politicilor publice la nivel european datorită valorii sale pentru individ şi societate.

Valoarea voluntariatului este identificabilă pe două dimensiuni majore: dezvoltarea individuală a persoanelor implicate în activităţi de voluntariat şi dezvoltarea comunităţilor şi societăţii în ansamblu. Contribuţia voluntariatului la dezvoltarea individuală este reflectată în dobândirea de cunoştinţe, competente şi abilităţi transferabile pe piaţa muncii, în potenţialul voluntariatului ca oportunitate de învăţare pe tot parcursul vieţii, în cultivarea abilităţilor sociale de tipul încrederii, toleranţei, stimei de sine, respectului pentru diversitate. Contribuţia voluntariatului la dezvoltarea comunităţilor este reflectată în soluţionarea unor probleme locale prin complementarea aportului financiar cu munca voluntarilor, facilitarea coeziunii sociale prin aducerea oamenilor împreună pentru un scop comun, facilitarea integrării sociale şi combaterea riscului de excludere socială a unor categorii sociale vulnerabile. Contribuţia voluntariatului la dezvoltarea societăţii în ansamblu este reflectată în cultivarea încrederii interpersonale şi creşterea nivelului capitalului social, punerea în practică a valorilor europene de solidaritate, toleranţă şi coeziune socială, fiind o formă de îmbătrânire activă şi de cetăţenie activă. De asemenea, contribuţia voluntariatului la dezvoltarea socială poate fi cuantificată şi în termeni financiari, atingând valori între 0,5% şi 5% din PIB-ul diferitelor state europene.

Dacă la nivel central autorităţile publice au reuşit în ultimii ani să creeze un cadru legislativ care să permită dezvoltarea voluntariatului, prin aprobarea următoarelor acte normative:
– Legea nr. 195/2001 Legea Voluntariatului, modificată de Ordonanţa Guvernului nr. 58/2002, Legea nr. 629/2002 şi Legea nr. 339/2006;
– Ordonanţa nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 25/2004;
– Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă;
– O.M.A.I. nr. 718/2005, modificat şi completat prin O.M.I.R.A. nr.195/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă ;
– Ordonanţa de urgenţă nr. 191/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă;
– Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
– Hotărârea nr. 1579/2006 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;
– Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari;
– Legea nr. 51/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari,
– în responsabilitatea autorităţilor publice locale a revenit modul de punere în practică a acestor acte normative şi atragerea de cât mai mulţi voluntari.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Voluntariatul poate fi desfăşurat în mai toate activităţile sociale, începând de la asistenţa socială, protecţia mediului, prim-ajutor, integrare socială, cultură, etc., însă în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau a celui privat împotriva incendiilor şi a altor calamităţi, la nivelul consiliilor locale, s-au constituit servicii publice voluntare pentru situaţii de urgenţă Astfel în prezent în judeţul Dolj sunt înfiinţate în subordinea consiliilor locale 109 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă din totalul celor 111 unităţi administrativ teritoriale, dar, ca peste tot în lume funcţionarea cât mai bună a oricărei organizaţii depinde în mare măsura de gradul de implicare al fiecărui individ în parte, precum şi gradul de implicare al factorilor de conducere, concret, în situaţia de faţă fiind vorba despre gradul de implicare al autorităţilor publice locale (consiliul local şi primar) în dezvoltarea voluntariatului pentru situaţii de urgenţă.

Modalităţile de implicare ale autorităţilor publice locale sunt numeroase şi încep de la includerea în ştatele de funcţii ale primăriilor a funcţiilor de „şef serviciu voluntar pentru situaţiii de urgenţă” şi „conducător autospeciale”, funcţii ce trebuie în mod obligatoriu încadrate cu personal angajat, personal ce trebuie să deţină calificarea necesară potrivit actelor normative în vigoare, asigurarea de resurse financiare din bugetul local pentru achiziţionarea de tehnică, utilaje şi accesorii pentru intervenţie, până la crearea unor beneficii pentru voluntarii ce încadrează aceste servicii voluntare, beneficii precum ar fi:
– stabilirea şi acordarea unor indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi la care participă;
– asigurarea unor controale medicale anuale gratuite;
– încheierea de asigurări pentru boli profesionale, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pe timpul intervenţiilor, atrenamentelor, ori altor misiuni;
– decontarea cheltuielilor de deplasare, cazare şi diurnă pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale în afara localităţii în care funcţionează serviciul voluntar din care face parte;
-scutirea de plata taxelor şi impozitelor locale ori diminuarea acestora.

Acolo unde autorităţile publice locale s-au implicat activ în ceea ce priveşte voluntariatul în situaţii de urgenţă s-au observat rezultate notabile în toate aspectele ce privesc constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, iar ca exemple, în acest sens, la nivelul judeţului Dolj putem menţiona oraşele Filiaşi şi Dăbuleni şi comunele Bratovoieşti, Maglavit, Pieleşti, Pleniţa, Poiana Mare şi Sadova, care au reuşit, obţinerea de autospeciale de stins incendii ori înlocuirea autospecialelor de stins incendii existente cu altele mai performante, precum şi încheierea în mare majoritate a contractelor de voluntariat pentru locurile disponibile în cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.
La polul opus se situează comunele Botoşeşti Paia, Gogoşu, Lipovu, Secu şi Siliştea Crucii unde organizarea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă lasă mult de dorit, chiar dacă bugetele locale destul de limitate constituie o circumstanţă atenunantă.

COMPARTIMENTUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Politica