Judeţul Dolj are în componenţă, pe lângă Craiova, alte şase oraşe. Administrativ, două dintre ele, Băileşti şi Calafat, sunt municipii iar celelalte patru, Filiaşi, Segarcea Bechet şi Dăbuleni, oraşe. La ce vă gândiţi atunci când rostiţi numele uneia dintre localităţile de mai sus? Care este primul element care vă vine în minte, ca asociere cu denumirea respectivă?
DĂBULENI
Mircea Geoană sau lubeniţă? Cel mai mare oraş al Doljului este cel care a devenit, în timp, sinonim cu numele Mircea Geoană. Asta după ce fostul candidat la preşedinţia României a fost ales de două ori ca parlamentar de Dăbuleni. Nici lubeniţele nu pot fi însă lăsate la o parte, pentru că oraşul Dăbuleni este pus pe harta agricolă a României pentru cantităţile uriaşe de lubeniţă care se cultivă sau comercializează aici. Potrivit recensământului, 11.861 de persoane locuiau la data efectuării în localitatea graniţă de judeţ.
BĂILEŞTI
Este, potrivit recensământului efectuat la nivelul României, a doua aşezare a judeţului, cu 16. 283 de locuitori. Indiscutabil, atunci când spui Băileşti, te gândeşti automat la un singur “lucru”: Amza Pellea. Şi de aici rezultă, automat, prazul şi zaibărul. Prima atestare oficială a Băileştiului datează de la 1 ianuarie 1536. Se presupune însă că zona a fost locuită cu mult înainte, iar “naşterea” e pusă pe seama unor ciobani, unul dintre ei numindu-se Băilă.
SEGARCEA
La 25 de kilometri de Craiova se află Segarcea. Localitate prin care ai trece ca prin oricare alta, dacă nu ai ştii că pe teritoriul ei se află celebrele vii din “Domeniul Coroanei”.Prima menţiune documentară despre existenţa unei moşii la Segarcea este cea din actul din 10 iunie 1416, scris la Argeş, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Prin acest document, domnitorul întăreşte unor boieri moşiile. Printre boierii care au semnat actul se găseşte şi un boier cu numele “Dragomir de la Segarcea”.6703 persoane figurează în actele întocmite la Recensământ.
CALAFAT
Dunăre, în general. Mai nou, Podul Europa. Gică Popescu, pentru iubitorii fotbalului. Potrivit datelor de la Recensământ, Calafatul are o populaţie puţin mai mică decât Băileştiul, mai exact 16. 247.Oficial, prima atestare datează de la 1424. O familie de pescari ar fi, potrivit unor legende locale, cea care a pus bazele aşezării. O altă variantă ar fi că municipiul de la Dunăre a fost fondat de italieni, care au “botezat” mai multe oraşe dunărene.
BECHET
Cel mai mic oraş al Doljului are 3363 de locuitori. Lesne ar putea trece drept comună. Ca şi element simbolistic, atunci când spui Bechet, dacă ai cunoştinţe de geografie te duci imediat cu gândul la Dunăre. Bechetul este punct de intrare în România, pe calea apelor, având corespondent pe malul bulgăresc localitatea Oreahovo.
FILIAŞI
.jpg)
În ciuda glumei care spune “mai mult sat decât oraş”, Filiaşul ocupă locul III ca număr de populaţie, 16. 215, potrivit recensământului. Prima atestare documentară datează de la începutul anului 1573. Filiaşul modern ar avea ca “fondatori” o familie de boieri, Filişanu.Nu ştim care ar fi elementul care să se asocieze cel mai bine cu Filiaşi. Poate doar faptul că este limită de judeţ cu alte două, Mehedinţi şi Gorj.
Dacă am omis alte simboluri ale celor şase oraşe ale Doljului, rămâne ca fiecare dintre dumneavoastră să le găsiţi. Sau, dacă nu există, să le inventaţi.
